România, în epoca celei mai mari crize de muncitori din istorie. Ce sunt dispuși să ofere angajatorii


Ultimul update: Miercuri 07 August 2019 16:13
Data publicarii: Miercuri 07 August 2019 15:45
Categorie: Joburi de sezon
Muncitori, santier

La zece ani de la criza economică mondială, dominată de falimente și concedieri, România se confruntă, în prezent, cu o criză acută a forței de muncă, deficit resimțit și la nivel internațional.

Îmbătrânirea populației, deprofesionalizarea tinerilor și, cel mai grav, migrația masivă în vestul Europei, au adus angajatorii din România în situația de a pune dezvoltarea afacerilor în așteptare sau de a închide business-uri din cauza deficitului de forță de muncă.

Dezvoltarea economică masivă de după criza din 2008 a generat o criză a muncitorilor, în special a celor specializați în anumite domenii, în toate țările dezvoltate. În România, însă, situația este cu atât mai gravă cu cât populația aptă de muncă preferă să migreze în Marea Britanie, Germania, Olanda sau Franța (țari care la rândul lor se confruntă cu o acută lipsă de mână de lucru), generând pe lângă cel mai mare exod al populației din istoria României moderne, și cel mai acut deficit de forță de muncă, care pune în pericol dezvoltarea economică a țării.

Potrivit studiilor de specialitate, România se află pe locul al doilea, la nivel mondial, după Japonia, la lipsa de personal specializat. Patronii de pe piața locală spun că întâmpină mari dificultăți în găsirea angajaților de care au nevoie, în condițiile în care sunt dispuși să ofere salariile pe care le cer, la care adaugă alte beneficii, cum ar fi bonuri de masă, cazare și transport gratuite.

Patronatele din România susțin că deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni, iar dificultățile create de lipsa acută de personal va degenera mai devreme sau mai târziu într-o nouă criză economică.

Serviciile și industria ospitalității, cele mai afectate de lipsa de personal

"Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni. Dacă e să vorbim de o criză economică, în acest moment criza forţei de muncă este echivalentul unei crize economice. Pentru că o criză economică nu înseamnă neapărat deficit, nu înseamnă neapărat scădere. O criză economică poate însemna şi neatingerea potenţialului economic", declara recent preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, potrivit Agerpres.

Criza forței de muncă se manifestă în toate domeniile, însă cea mai mare lipsă de personal se regăsește în rândul specialiștilor înalt calificați, precum și în cel al specialiștilor din servicii și industria ospitalității și HoReCa.

Nici construcțiile nu o duc mai bine, lipsa de pe specialiști și de muncitori calificati sau necalificați fiind estimată undeva între 400.000 și 600.000 de oameni. Industria auto, dar și retailul vin puternic din urmă la dificultatea cu care se ocupă locurile de muncă vacante.

Acest deficit se manifestă în special pe timpul verii, când începe sezonul estival sau sunt boom-uri de producție, iar patronii au nevoie de suplimentarea numărului de angajați sezonieri. Potrivit reprezentantului CNIPMMR, mulți antreprenori își amână investițiile, deschiderea unor noi restaurante sau unor noi șantiere, din cauza lipsei de oameni.

Topul beneficiilor cu care companiile își atrag angajații

În contextul crizei de personal fără precedent, atragerea și, mai ales, retenția angajaților este prioritară pentru companii. Iar salariul nu mai este demult principalul stimulent pentru acceptarea unui loc de muncă.

"În acest moment, personalul care lucrează sezonier în România este preponderent din două categorii de vârsta opuse - vorbim fie de tineri, de 18-24 de ani, fie de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani. Astfel, angajatorii au fost nevoiți să se adapteze nevoilor acestor candidați și, pentru a-și asigura forța de muncă pe timpul verii, au dezvoltat beneficii speciale. Acestea includ mese gratuite, transport și cazare asigurată pe toată perioada sezonului de vară, dar și zile libere asigurate săptămânal sau posibilitatea de a lucra în ture, care le permite angajaților să se bucure de locul în care lucrează, fie că vorbim de o stațiune de la munte sau la mare", afirmă Paul Neagoe, Business Manager OLX.

Bonurile de masă sunt o necesitate de ani de zile și fac diferența între angajatori. Angajații preferă ca, pe lângă salariu, să primească și acele bonuri cu care își pot achita mesele zilnice. Alte companii, care nu dau bonuri de masă, oferă angajaților masa de prânz și condiții pentru pauza de masă.

O nouă tendință în rândul angajatorilor, în ultimii ani, este și aceea de a aduce angajați din orașele mici sau din zona rurală în orașele mari, unde numărul șomerilor este la minime istorice, iar companiile se confruntă cu cea mai mare criză de muncitori.

Transportul gratuit de acasă la locul de muncă, cazare gratuită sau plata chiriei sunt câteva beneficii obligatorii, pe care angajații le așteaptă de la angajator. Primele de Paști și de Crăciun, achitarea contribuțiilor sociale și, în multe cazuri, al 13-lea salariu sunt, de asemenea, beneficii pe care companiile sunt dispuse să le plătească pentru angajații lor, astfel încât să să-ți poată ocupa locuri de muncă vacante.

Chiar dacă salariul nu mai este principalul factor în funcție de care angajații acceptă un job sau altul, remunerația lunară este în continuare importantă.

În construcții, începând din acest an, salariul minim a fost stabilit de Guvern la 500 euro, ceea ce a dus la o majorare a veniturilor pentru muncitorii calificați. În cazul specialiștilor, vorbim despre salarii care depășesc 1.000 de euro lunar.

În HoReCa, lucrurile stau puțin diferit, domeniul “Hoteluri și restaurante” fiind în permanență în topul industriilor în care se plătesc cele mai mici salarii, cu o medie puțin peste 1.500 lei.
Indiferent de domeniu, cele mai multe industrii din România se confruntă cu o criză majoră de angajați, care poate fi rezolvată doar parțial de beneficii și salarii majorate. În ultimii ani, însă, România s-a transformat din țară exportatoare de forță de muncă, în țară importatoare, autoritățile suplimentând de la an la an numarul de permise de muncă pentru muncitori din țări extracomunitare.

 

Sursa: Pro TV