"Ma doare inima pentru ca mama nu e langa mine". Drama prin care trec doi frati din Giurgiu, abandonati de parinti
Campania "Fara parinti, fara viitor" prezinta vineri povestea tulburatoare a lui Ionut si a Denisei: doi frati din Giurgiu abandonati de mama, pe cand aveau doar cateva luni, si plasati de tatal plecat la munca in Cipru pe la diverse rude.
Fara parinti, fara viitor, episodul 12. Nefericiti, abuzati si izolati de copiii de varsta lor, cei doi au rabufnit. Au devastat scoala la care invatau si au fugit la Bucuresti. Au vrut sa ajunga la mall sa manance eclere si s-au panicat cand s-a intunecat afara si s-au trezit in strada.
Pe Denisa si Ionut i-a recuperat, in miez de noapte, o patrula de politie. A fost pana la urma norocul lor - putea sa li se intample ceva rau in orice clipa, pe strazile Capitalei. Agentii au avut rabdare sa le asculte povestea si sa ii caute pe cei implicati pentru a le cere socoteala. Tatal, care intre timp si-a refacut viata si are un baietel cu o alta femeie, a venit in tara. Doar pentru a semna ca e de acord ca minorii sa ajunga intr-un centru de protectie. Surprinzator, abia aici, cei doi fratiori spun ca se simt bine si in siguranta.
Denisa: "Ma doare inima cand stiu ca nu am mama langa mine."
Ionut: "Ma gandesc cum ar fi sa fie mama langa mine. Cum ar fi sa-mi aduca mama mea cum aduce la alti copii."
Denisa: "As vrea sa stiu cum e imbratisarea de la mama ta naturala, sa stiu cum e sa iei mama ta in brate si sa o am langa mine."
Din centrul pentru protectia minorilor, unde au fost adusi in regim de urgenta, Denisa si Ionut tanjesc de dorul mamei. De fapt, cei doi frati de 14 si 15 ani sufera dupa ceea ce cred ei ca ar trebui sa insemne o mama. A lor i-a parasit pe cand erau in scutece. Vecinii zic ca femeia ar fi plecat in Italia si si-ar fi refacut viata.
Reporter: Cand spui "parintii tai" la cine te gandesti?
Denisa: La tati, ca mama nu o mai am de la 8 luni, ca m-a aruncat peste gard cand m-a facut. Nu a vrut sa ma tina.
Cu doi copii mici de crescut, tatal s-a vazut depasit de situatie. A decis sa plece la munca in Cipru. Pe Denisa si Ionut i-a lasat in grija bunicii. Batrana si fara tragere de inima nici femeia nu s-a descurcat.
Ionut: "Ne-a dat la verii nostri, ca bunica nu a mai putut sa aiba grija de noi si atunci ne-a dat la o matusa de-a noastra."
Matusa, cumnata tatalului adica, i-a tinut pana cand cei doi frati au inceput scoala.
Denisa: "Atunci a venit tati din Cipru, ne-a adus multe dulciuri. Bine, nu imi pasa de dulciuri imi pasa de dorul lui, ca imi lipsea cand puneam capul jos ma gandeam unde este tatal meu cand am nevoie de el si plangeam noaptea pe perna ca nu il am langa mine si ca as vrea sa fie langa mine. Tot ce visam era sa merg la scoala sa trec clasele si sa-l am pe tata langa mine n-aveam nevoie de nimic decat pe tati sa-l am langa mine."
Numai ca tatal le-a facut o surpriza. Denisa isi aminteste si acum ce a simtit cand l-a vazut, pe ulitele satului, alaturi de o necunoscuta.
Denisa: "Am intrebat "cine este femeia aceasta" si mi-a spus ca este mama mea. Am spus ca nu o cunosc. I-am sarit in brate si am vrut sa o iau si pe ea in brate, dar daca nu o cunosteam nu stiam cine este si zice ca "sunt mama ta" si zicea sa fiu cuminte ca doar pe "mine ma mai ai si pe tatal tau".
De fapt, tatal si partenera sa venisera doar in concediu in Romania. Peste cateva saptamani, aveau sa se intoarca in Cipru. Acolo si-au facut un rost si au devenit parintii unui baietel. Intre timp, in tara, Denisa si Ionut traiau un cosmar. Iar strigatele lor de ajutor erau tratate superficial de singurul om in care aveau incredere.
Denisa: "Stateam cu matusa si ma batea intruna si cand ii spuneam lui tati "pai, ascultati-o si voi" si ce facea ca ne baga intr-o camera si ne dadea o data la saptamana sa mancam si pe banii pe care ni-l trimitea noua tati le cumpara la copiii ei adidasi si de imbracat."
Denisa: "Pe mine m-a dat in fundul gol afara iarna pentru ca era suparata ca nu iau lemne eram si racita si trebuia sa iau lemne si pe copiii ei nici macar nu ii trimitea. Verisorii au vrut sa ma violeze, doi verisori de-ai mei au vrut sa ma violeze, veneau noaptea peste mine. I-am spus tatalui meu, dar ce putea sa faca pentru ca verisorii mei spun ca nu e adevarat."
Pe scurt, nimeni nu le-a dat crezare celor doi frati care la 10 si 11 ani au fost pasati din nou: de data asta tatal i-a lasat in grija mamei concubinei sale. Pentru ca tabloul sa fie complet, Denisa si Ionut aveau de suferit si la scoala. Colegii le-au intors spatele.
Ionut: "Eram singuri amandoi, nu ne baga nimeni in seama nimeni nu se juca cu noi si asa am spus mai bine sa ne jucam doar noi doi sa nu mai bagam pe nimeni in seama."
Izolati, abandonati, tristi. Asa cum am tot aratat, pe intreg parcursul campaniei noastre, lipsurile si traumele generate de plecarea parintilor se reflecta in comportamentul copiilor. Pe Denisa si Ionut a inceput sa nu-i mai intereseze cartea. Fumau cand reuseau sa sterpeleasca o tigara si adesea chiuleau. Era modul lor de a se revolta. De a atrage atentia. Chiar inainte de a intra in vacanta de vara, in urma cu o luna, au facut cea mai mare prostie. Disperat ca ramane repetent, Ionut a convins-o pe Denisa sa sparga scoala.
Reporter: Ce ati furat din scoala?
Denisa: Pixuri, am pus note in catalog
Reporter: Si ce note ti-ai pus?
Denisa: Un 8,7,9.
Insa au intrat in panica. Dupa ce au devastat si catedra dirigintei, au luat-o la fuga. Au gonit cativa kilometri si s-au oprit intr-o benzinarie sa-si traga sufletul.
"Ne-a gasit o femeie, venea din spate cu bicicleta, ne-a dat 10 lei, o sticla cu apa si o punga de covrigei."
Cand s-au vazut cu banuti in buzunar le-a venit ideea sa ajunga la mall. Mama vitrega ii mai dusese o data, la Bucuresti. Atunci, s-au simtit speciali. Bagati in seama. Poate si iubiti. Le-a rezultat rapid: acolo este fericirea! Au facut autostopul si au ajuns de la Giurgiu in Capitala.
Ionut: "Am mers la mall, am stat in scaun din ala cu masaj, a mancat Denisa un ecler. Practic aia a fost o bucurie pentru noi ca ne-am mai plimbat si noi."
Fericiti ca au evadat si au lasat durerea in urma, copiii au uitat de ei. S-au panicat cand au vazut ca magazinele se inchid. Afara era intuneric, iar ei nu aveau unde sa se duca. Singuri si fara adapost, ar fi putut sa cada in mainile unor raufacatori. Norocul lor a fost ca se aflau intr-o zona buna. O patrula a politiei i-a gasit si i-a dus la sectie.
Dupa ce le-au ascultat povestea, agentii s-au ingrijit sa ii plaseze, in regim de urgenta, intr-un centru de protectie a copilului. Le-au cautat parintii, insa n-au dat decat de fratele tatalui, la care statusera Denisa si Ionut. In prezent, la dosar exista o declaratie semnata si de parintele lor - semn ca a venit, in cele din urma, in tara. Cel mai probabil insa, omul si-a dat acordul ca Denisa si Ionut sa fie tinuti la Centru. Va fi decazut din drepturi.
Cei doi fratiori au ajuns, intre timp, la Giurgiu. Pana la urma, se pot considera norocosi: s-a intamplat exact in momentul in care devenisera extrem de vulnerabili.
Si acum, daca-i intrebi ceva, inevitabil iti vor vorbi despre tata si mama pe care nu au cunoscut-o. Este fix acel aspect al rupturii greu de refacut, intalnit in toate aceste cazuri de abandon. Pe de alta parte, Denisa si Ionut spun ca se simt bine in prezent. La casa de copii nimeni nu le intoarce spatele. Au cu cine sa se joace si sa socializeze.
Indiferent de situatia lor de acum, toti acesti copii lasati in urma de parinti sufera. Multi se duc in extreme nedorite. Ajung consumatori de droguri, alcoolici si infractori. Altii au sansa si dau peste oameni capabili sa le rescrie drumul in viata. Inevitabil, gasesc - numai ei stiu unde - puterea de a merge mai departe.
Ionut viseaza la ziua in care va fi electrician, iar Denisa traieste cu gandul ca va deveni profesoara. Vrea sa-i ajute pe cei ca ea si fratele ei sa nu isi piarda speranta.
