România își dezvoltă aeroporturile cu fonduri europene. Orașul care a obținut cea mai mare sumă
Orice cetățean al Uniunii Europene are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre, iar asta a ajutat în primul rând transportul aeronautic. Inclusiv românii au început să zboare foarte mult.
Banii europeni, atrași în ultimii ani, au ajutat ca aeroporturile noastre să-și crească standardele de securitate și siguranță și să ofere un confort sporit turiștilor. Odată cu intrarea noastră în spațiul Schengen aerian, au crescut beneficiile pentru milioane de călători români.
Subiectul pe larg, într-un nou episod, al campaniei: „Eu YES la vot".
Unul dintre cele mai importante beneficii, odată cu integrarea noastră în Uniunea Europeană, este libertatea de mișcare. Consecința acestui lucru este extinderea aeroporturilor, pentru că românii preferă avioanele atunci când se deplasează în țările europene.
Anul trecut, aeroporturile din România au înregistrat un vârf de 24 de milioane de călători, iar cifra este în creștere. În exercițiul financiar european 2013-2020 s-au alocat sume importante pentru dezvoltarea infrastructurii aeronautice.
Daniel Stamatovici, directorul general Aeroportul Timișoara: „N-aveți trenuri de mare viteză, n-aveți autostrăzi, dar atunci cel mai ușor ar fi să facem aeroport astfel încât să putem călători, să ne putem întâlni”.
Avem 17 aeroporturi în România, majoritatea în subordinea autorităților locale sau, din motive strategice, direct în subordinea ministerului Transporturilor. Așa este la Otopeni, Constanța sau Timișoara.
Daniel Stamatovici, directorul general Aeroportul Timișoara: „Acum avem 712 camere de luat vederi, garduri inteligente. Pui mâna pe gard, camerele, toate se îndreaptă în zona respectivă, se luminează zona, camere de pe zona opusă, longraing și alea se îndreaptă pe toate monitoarele”.
Dan Dinu, directorul de investiții al aeroportului Timișoara: „Adevărul e că fiind pe fonduri europene, ne-am permis să luăm cele mai bune echipamente și suntem în top mondial. Tot ce înseamnă serviciile pe care entitățile statului le adresează pasagerului, în general servicii de securitate, sunt finanțate 100% prin fonduri europene și din bugetul de stat. Iar în partea de echipamente de securitate ale celor două terminale, numai acele echipamente de securitate au costat din toată investiția care a fost 87,77 milioane de lei, la care se adaugă alte 7 milioane de euro pentru echipamente de siguranță”.
Au fost numai echipamente de securitate și de siguranță, de securitate la care se adaugă încă 7 milioane de euro, echipamente de siguranță
Reporter: E un terminal nou. Ați mai zburat de aici din Timișoara înainte?
Călător: „E o diferență substanțială”.
13 dintre cele 17 aeroporturi românești au atras fonduri europene importante pentru dezvoltare. Peste 600 de milioane de euro au venit de la Uniunea Europeană, dar au existat și cofinanțări de la bugetul național sau local
Cei mai mulți bani i-a luat Craiova care are un proiect de extindere și modernizare a aeroportului de peste 115 milioane de euro. La Iași, terminalul 4 a fost inaugurat înainte de termen cu o investiție de aproape 100 de milioane de euro.
Una dintre cele mai importante investiții în infrastructura aeroportuară românească este extinderea terminalului de pasageri de la aeroportul din Cluj. Termenul de finalizare al execuțiilor trebuia să fie decembrie 2023.
David Ciceo, președinte asociația Aeroporturilor din România: „Vom avea în plus aproximativ 7.200 metri pătrați. Extindem și o parte a platformei cu aproximativ 9.000 metri pătrați. Avem 3 fluxuri noi de securitate cu echipamente moderne”.
Pentru că autoritățile s-au mișcat foarte prost, cel mai mare aeroport din România, Otopeni a pierdut șansa de a accesa fonduri europene prin Programul operațional pentru Transport.
David Ciceo, președinte asociația Aeroporturilor din România: „Pentru că aceste fonduri europene și la bugetul de stat, au fost alocate doar până în 31 decembrie 2023”.
Pe de alta parte, în țară sunt și aeroporturi care, deși au accesat bani europeni, au un grad de rentabilitate scăzut.
Un aeroport mic, dar care are toate elementele de siguranță și de securitate necesare. Mai mult, acestea sunt și noi. Are și o sală de așteptare primitoare. Acest aeroport din Arad are tot ce-i trebuie pentru a putea fi un aeroport corespunzător european, dar îi lipsește ceva, călătorii.
Reporter: Când a fost ultima oară cursă de linii?
Bărbat: „2012-2013, ceva de genul”.
Deși a avut investiții de 10 milioane de euro, aeroportul din Arad nu reușește să se redeschidă liniilor regulate.
David Ciceo, președinte asociația Aeroporturilor din România: „Nu sunt toate profitabile, într-adevăr, dar au și un rol social extraordinar, de asemenea, pentru zbor în ambulanță, pentru creșterea traficului, pentru turism”.
În următorii 15 ani se așteaptă dublarea numărului pasagerilor pe aeroporturile din România, iar investițiile europene își vor spune cuvântul.
Etichete: aeroport, eu yes la vot, fonduri,
.webp)
