Doar 2% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani lucrează în timpul studiilor. Cum reușesc, totuși, să trăiască

Suntem în situația asta și pentru că părinții români au tendința să își cocoloșească excesiv copiii spre deosebire de nordici.

Ștefania este din Sighișoara și luni a început cursurile facultății de alimentație și turism din Brașov. S-a mutat într-un apartament pentru care plătește 400 de euro pe lună.

Reporter: O să ai și un job?

Luca Ștefania, studentă: „Păi nu știu, să văd cum e cu orarul”.

Citește și

Trei studenți din Timișoara au construit o bicicletă care funcționează pe bază de hidrogen. Costurile au ajuns la 10.000 euro

Hoțul român care a furat produse de 60.000 de lire sterline din mai multe magazine din UK

Reporter: De unde o să ai bani de chirie și alte cheltuieli?

Luca Ștefania, studentă: „Păi de la părinții mei”.

Mihaela este în anul trei și nu a avut până acum niciun loc de muncă.

Mihaela, studentă: „Am avut bursă primii doi ani de facultate”.

Reporter: Pe lângă, te ajută părinții tăi?

Mihaela, studentă: „Da, chiar foarte mult m-au ajutat mereu cu facultatea”.

În această situație sunt foarte mulți. Datele Eurostat arată că doar 2% dintre tinerii de la noi cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani lucrează în timpul studiilor, cei mai mulți de nevoie.

Tânăr: „Primul job l-am avut la 16 ani”.

Reporter: Ce te-a făcut să iți alegi un job așa devreme?

Tânăr: „Sincer, nevoia..”.

Tânăr: „Am două joburi, ca ospătar la un hotel și barista la o cafenea din zonă. Nu îmi permiteam să fac facultatea aici, chiriile sunt mari".

La acest capitol, suntem pe ultimul loc după Ungaria, Slovacia și Grecia, în timp ce media Uniunii Europene este de 25%. La noi părinții își susțin financiar mai mult timp copiii din dorința de a-i proteja, în timp ce în țările de la polul opus al graficului - Olanda, Danemarca, Germania - adulții încurajează independența timpurie a copiilor.

Aida Chivu, specialist în Resurse Umane: „La noi încă se stă cu mama și cu tata chiar și după căsătorie. Este foarte greu să plătești pe cineva în part-time, să suporți costuri de full-time, sistemul nu încurajează în niciun fel”.

În Olanda, de exemplu, studenții care lucrează cel puțin 56 de ore pe lună primesc un ajutor de 380 de euro. În Danemarca cei care muncesc 10 ore pe săptămână beneficiază de o bursă de 800 de euro pe lună.

Romulus Oprica, sociolog: „În România ca și în Grecia tinerii sunt foarte apropiați de familie și familiile cred că a oferi un viitor bun copilului este să pui pe tavă tot ce are nevoie. E greșit din punct de vedere al educației pentru că tânărul trebuie învățat să fie responsabil de viitorul lui”.

Eurostat notează că aceste discrepanțe între țări sunt date de sistemele naționale de educație, disponibilitatea formării, caracteristicile pieței muncii, dar și de factorii culturali.

Articol recomandat de sport.ro

Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4