De ce elevii cu media 10, dar și cei cu media 5 ar putea primi burse de merit. Ministerul Educației, acuzat de discriminare

×
Publicitate

Cu două săptămâni înainte de primul clopoțel, părinții și elevii acuză Ministerul Educației de discriminare din cauza unui proiect privind bursele școlare.

Bursa de merit, pe care o iau în prezent elevii cu medii de la 9,50 în sus, ar urma să fie acordată primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, indiferent de medie. Asta înseamnă că și un elev cu 10 dintr-o școală bună și altul cu media 5 să primească tot 450 de lei pe lună. Mai mult bursele de studiu, care ajung în prezent .la peste 90.000 de elevi, ar urma să dispară. Apar condiții și în criteriile burselor pentru copiii orfani de un părinte.

Mamele minore vor primi de la stat o bursă de cel puțin 700 de lei pe lună, dacă se întorc la școală după ce nasc, potrivit proiectului Ministerului Educației. Cuantumul burselor sociale va crește la 300 de lei, însă, elevii cu un părinte decedat vor beneficia de acest sprijin doar dacă venitul pe membru de familie e cel mult egal cu salariul minim pe economie. Apar burse tehnologice, de 300 de lei lunar, pentru cursanții din învățământul profesional și dual.

Ministerul Educației a pus în consultare publică proiectul privind schimbări în acordarea burselor școlare, ceea ce înseamnă că până pe 4 septembrie oricine își poate da cu părerea. Pentru performanța elevilor cu medii de peste 7,50, avem în prezent 91.000 de burse de studiu. Acestea ar urma să dispară. Copiii cu medii de la 9,50 în sus beneficiază de burse de merit. Vestea bună e ca valoarea acestora ar crește de la 200 de lei pe lună la 450. Cealaltă e că nu va mai exista un prag minim al notelor, ci vor primi bursă de merit primii 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordine descrescătoare a mediilor.

Practic, poate primi acest ajutor un elev cu media 5, dintr-o clasă cu note foarte mici, dacă e în prima treime. Iar în clasele cu note mari un copil cu aproape 10 nu s-ar încadra.

Ministerul Educației își motivează intenția prin faptul că bursele nu sunt doar un mod de stimulare a elevilor cu performanțe înalte, ci și un sprijin pentru cei din medii dezavantajate. Însă părinții critică aspru ideea oficialilor și cred să va crea o prăpastie uriașă între copii cu aceleași note, din medii diferite. Așadar, i-ar discrimina pe cei din zone cu un nivelul socio-economic mai bun.

Iuliana Constantinescu, reprezentant al Federației Părinților: „A acorda bursa de merit pentru un procent, fără a avea și un prag minim de medie, va duce la inechități uriașe. Pentru că vom avea situații în care nu între școli și localități diferite, ci chiar în cadrul aceleiași unități, pe același nivel de studii, un elev de la clasa A cu 9,50 să ia bursă, iar unul de la clasa B nu. Și atunci s-ar putea să vedem niște drame, o descurajare, o demotivare a copiilor pentru învățare”.

Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor: „Nu avem aceleași standarde de evaluare, același barem, același nivel de subiectivitare. Și dacă e să ne uităm la criteriile de acordare a burselor de excelență olimpică, am vrea să fie niște clarificări. Ele trebuie acordate pe tot parcursul anului școlar, așa cum este și în lege”.

Bursele de excelență pentru premianții la concursuri și olimpiade școlare, ajung la 3.000 de lei pe lună. Dar selecția va fi mult mai strictă. În general, vor fi răsplătiți doar cei de pe podium. În acest context, Ligia Deca, ministrul Educației, spune că are de gând să meargă o dată pe săptămână, fără să anunțe, în școli. Nu a precizat care va fi ținta acestor descinderi „fără fast”.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
Citește și...
Structura anului școlar 2023-2024. Școala începe pe 11 septembrie 2023. Ce trebuie să ştie părinţii, elevii şi profesorii

Anul școlar 2023-2024 începe pe 11 septembrie 2023 și durează 36 de săptămâni, potrivit structurii anului școlar 2023-2024 aprobată de Ministerul Educației.

Prevenirea şi combaterea violenţei în școli, prioritatea mandatului Ligiei Deca. Procedurile de urmat în asemenea cazuri

Prevenirea şi combaterea violenţei în școli reprezintă prioritățile Ligiei Deca în mandatul său de ministru al învățământului, a declarat demnitarul. Pașii de urmat în asemenea cazuri sunt prevăzuți într-un document unitar care va fi aplicat în școli.

Începe a doua sesiune a Bacalaureatului. S-au înscris peste 33.900 de candidaţi

Peste 33.900 de candidaţi s-au înscris pentru a susține examenul de Bacalaureat în a doua sesiune organizată în acest an, începând de miercuri, a anunţat Ministerul Educaţiei.  

Recomandări
Lucian Pahonțu, reacție la acuzațiile privind Revoluția: „Întreaga activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale”

Nicușor Dan a declarat că șeful SPP Lucian Pahonțu nu este în situația celor care au participat la acțiunile de reprimare a protestatarilor din Decembrie '89 și de la Mineriada din iunie 1990.

Două noi centrale, la Constanța și Arad, au fost racordate la Sistemul Energetic Național. Când vor începe să funcționeze

Premierul interimar Ilie Bolojan anunță că două proiecte importante de modernizare a sistemelor de termoficare, finanțate prin PNRR, au fost racordate la Sistemul Energetic Național. 

Nicușor Dan a promulgat legea ANI, care îl lasă fără funcție pe Dominic Fritz, fără să o trimită înapoi. Are și o explicație

Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a promulgat Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care i-a fost transmisă de către Parlamentul României, fără să o mai trimită înapoi, la reexaminare.