Ce înseamnă pentru elevi educația financiară predată deja în școli: „Alocația și bursa le primesc pe card și îi bag în cont”
Educația financiară predată în școli îi poate ajuta nu doar pe elevi, ci și pe părinți să ia decizii financiare mai bune.
Asta susțin mii de profesori de economie și matematică, care au început să le predea elevilor despre investiții, împrumuturi, rate, dobânzi și instrumente bancare.
Proiectul aflat în dezbatere extinde lista materiilor opționale menite să îi pregătească pe viitorii adulți să își gestioneze bugetul.
Unii copii au obținut primul card bancar înainte de vârsta de 10 ani, ca o consecință firească a lecțiilor predate suplimentar de profesorii de matematică.
Elev: „Intru în aplicație și văd aici că mai am 30 de lei.”
Reporter: Părinții văd cât cheltui?”
Elev: „Da, pot să se uite.”
În clasa a VIII-a, câțiva elevi reușesc deja să își administreze singuri banii virați de părinți:
„Îmi calculez să mai am și pentru a doua zi.”
„Alocația și bursa le primesc pe card și îi bag în contul de economii, ca să nu-i cheltui pe toți într-o zi.”
Un curs opțional de antreprenoriat i-a ajutat să înțeleagă mai bine conceptul de economie și gestionare a banilor. Însă adolescenții învață în timp și lecțiile despre banii care „fug printre degete”. Unii dintre ei se confruntă chiar și cu refuzuri la cererile de „creditare” din partea părinților.
Elevă: „Fusesem în mall, îmi dăduse bani să îmi iau de mâncare și am cerut bani să beau și o cafea cu fetele. Am cerut iar și mi-a zis că mi-a dat destui.”
În România, educația financiară începe abia din clasa a V-a, cu lecții despre dobânzi și procente, în timp ce în alte țări este introdusă încă de la grădiniță. Doar câteva școli au inclus opționale, de la ciclul primar până la liceu, unde copiii lucrează cu fișe tematice dintr-o platformă cu acces gratuit. Noile planuri-cadru propun extinderea disciplinelor de antreprenoriat.
Daniel David, ministrul Educației: „Aceste materiale pot să susțină implementarea acestei teme. Este distribuită și în materii de specialitate și poate să fie oferită de școală ca să fie aleasă de către elev. Părinții trebuie să învețe și ei de la copii, nu doar copiii de la părinți.”
Nevoia de a introduce educația financiară în cât mai multe discipline vine și din dorința de a evita greșelile generațiilor anterioare. Banca Națională raportează că, la sfârșitul anului trecut, peste 240.000 de români aveau restanțe la plata creditelor, iar suma totală a datoriilor nerambursate a ajuns la 18 miliarde de lei. Profesorii de economie au fost surprinși să afle chiar de la elevi de 16-17 ani despre dificultățile financiare ale familiilor lor și cât de vulnerabile sunt acestea în fața cheltuielilor neprevăzute.
Andreea Ilie, profesor de economie: „Unii strângeau bani inclusiv pentru școala de șoferi, alții puneau bani deoparte pentru universitatea la care vor să meargă. Dar la nivel de dorințe încă am fost. Deocamdată n-am ajuns la nevoi.”
