Motivul pentru care balerinele nu isi pierd echilibrul in timpul piruetelor:
Balerinele pot să efectueze piruete complicate, fără să ameţească şi fără să îşi piardă echilibrul, graţie structurii creierului, modificată cu ajutorul antrenamentelor, au anunţat oamenii de ştiinţă.
Realizând atât de multe piruete complicate, ani întregi, pe parcursul antrenamentelor, balerinele îşi modelează creierul în aşa fel încât acesta anulează semnalele trimise de organele din urechea internă (sistemul vestibular) care administrează echilibrul, afirmă autorii unui studiu publicat recent în revista Cerebral Cortex.
Pentru majoritatea oamenilor, o rotaţie prea rapidă generează apariţia senzaţiei de ameţeală: fluidele din urechea internă continuă să se mişte chiar şi după ce capul devine imobil, aşa cum cafeaua continuă să se învârtă în ceaşcă după ce oamenii încetează să amestece zahărul cu linguriţa.
"Ameţeala, senzaţia de a fi încă în mişcare, deşi în realitate am încetat să ne mişcăm, este o problemă curentă (...) Dar balerinele par că pot să se controleze pentru a nu suferi din cauza ameţelii, iar noi am dorit să aflăm motivul din spatele acestui fenomen şi dacă răspunsul obţinut ar putea să îi ajute pe pacienţii noştri", a explicat într-un comunicat medicul Barry Seemungal, profesor la Imperial College of London.
Cercetătorii britanici au studiat un grup de 29 balerine şi un grup de control de 20 de femei tinere care practicau canotajul, cu vârste şi condiţii fizice similare cu cele ale balerinelor.
Participantele la studiu au fost plasate într-un fotoliu pivotant care se învârtea în jurul propriei axe, într-o obscuritate totală. Ele au fost instruite să acţioneze o mică manivelă atunci când aveau senzaţia că se învârteau în continuare şi după ce fotoliul nu se mai mişca, fapt care a permis măsurarea în acelaşi timp a duratei şi a intensităţii ameţelii.
Cercetătorii au monitorizat, totodată, reflexele oculare declanşate de urechea internă, apoi au examinat creierele participantelor la studiu cu ajutorul unui RMN.
În cazul balerinelor, simptomele (senzaţia de ameţeală, reflexe oculare) au durat întotdeauna mai puţin decât în cazul canotoarelor.
RMN-ul cerebral a dezvăluit diferenţe considerabile între cele două grupuri, în zona cerebelului care primeşte semnalele trimise de sistemul vestibular - mai mică la balerine - şi în zona cortexului cerebral, responsabilă cu apariţia senzaţiei de ameţeală.
"Întrucât nu este «util» pentru o balerină clasică să aibă vertijuri sau să se simtă dezechilibrată, creierul ei se adaptează de-a lungul anilor pentru a anula acele informaţii. În consecinţă, semnalul care ajunge la creier este redus, fapt care le face pe balerine mai rezistente în faţa senzaţiei de ameţeală", a explicat profesorul Seemungal.
"Dacă vom putea să ţintim sau chiar să controlăm aceleaşi zone ale creierului la pacienţii noştri care suferă de ameţeli cronice, vom putea să înţelegem în ce fel vom putea să îi tratăm mai bine", a adăugat coordonatorul studiului.
