Piața Obor - istoricul cele mai mari piețe din București, cunoscută și apreciată peste hotare

62226196
StirilePROTV

Piața Obor este una dintre cele mai mari piețe agro-alimentare din România și una dintre cele mai cunoscute din Europa. În Piața Obor se afla cei mai mulți comercianți, care în fiecare zi impresionează cumpărătorii prin calitatea produselor.

Sute de oameni vin în fiecare zi în Piața Obor ca să-și cumpere fructe și legume proaspete la prețuri avantajoase. Însă, recent, vestea că în Piața Obor oamenii găsesc tot timpul fructe și legume de sezon a ajuns și peste hotare. Jurnaliști britanici au fost plăcut surprinși de comercianți din Piața Obor și de produsele lor. 

De asemenea, Piața Obor este cunoscută și pentru micii de aici și gustul lor inconfundabil. 

Cu toate acestea, până să-și capete renumele de cea mai mare piață din București și una dintre cele mai cunoscute din Europa, a fost rând pe rând, loc de execuție publică și târg de animale 

Piața Obor - istoric

Istoria pieței Obor datează de trei secole. Prima atestare documentară este din secolul al XVIII-lea, atunci când a fost denumită „Târgul de Afară”, numit și „Oborul” sau „Oborul de vite”.

Între secolele XVII-XVIII, pe locul unde astăzi este Piața Obor, se executau persoanele care erau condamnate la moarte prin spânzurare.

Ulterior, în 1823, prin ordinul domnitorului Grigore Ghica au fost interzise execuțiile publice. Însă, cu toate acestea, spânzurătoarea din zona Obor a fost demontată abia în 1870.

În anul 1877 în Piața Obor, pe locul unde era spânzurătoarea, negustorii care își vindeau acolo marfa au ridicat o cruce de piatră numită „Crucea negustorilor”, pentru a sfinți acel loc.

Bâlciul Moșilor

În secolul al XX-lea, în locul unde câțiva ani mai târziu aveau să se construiască halele centrale Obor, se organiza Târgul Moșilor cunoscut și ca Bâlciul Moșilor, un eveniment la care participau în special familiile de burghezi.

Bâlciul se ținea pe un teren imens de 100.000 mp încadrat între grădina lui Eliade și șoseaua Pantelimon.

Acolo, oamenii se delectau cu gogoși, turtă dulce, brânzoaice și cu țuică de prună autentică, de la munte. Iar atmosfera era animată de spectacolele de comedie ale lui „Vasilache” sau a altor umoriști cunoscuți, potrivit historia.ro.

Erau și oameni care dădeau de pomană oale și străchini nevoiașilor care veneau la târg.

După Primul Război Mondial, târgul a fost transformat în expoziţie anuală de produse autohtone şi de import. În perioada interbelică au venit diverse societăți, printre care și „Luna Park” din Viena care a adus o serie de distracții dintre care: Montagne Russe, Gâdilici și Troleibus, Lanțurile și Roata Norocului. Iar țuica a fost înlocuită cu limonadă, șampanie și bragă (o băutură a turcilor nomazi din Asia Centrală).

Construcția halelor centrale Obor

În 1936 s-a început construcția halelor centrale ale pieței Obor după proiectul arhitecților Horia Creangă și Haralamb Georgescu.

Pentru construcția pieței s-a folosit o tehnică originală: structura era din oțel sudat învelit cu beton poros, fundațiile erau din beton iar scheletul de oțel. Construcția a fost inaugurată în 1950.

Piața Obor din Capitală, lăudată în străinătate

În contextul crizei legumelor din Marea Britanie, jurnalista Erica Wagner de la publicația The Financial Times a făcut o vizită în Piaţa Obor ca să vadă dacă oamenii se confruntă cu aceeași situație.

Jurnalista a interacționat cu comercianții din piață și a rămas impresionată că a putut să găsească salată, urzici și lobodă de sezon.

„Cumpăr o salată frumoasă, untoasă, de la Florian cu 3 lei - adică cam 50 de cenţi - împreună cu câteva legături de ceapă de primăvară cu coadă lungă şi luxuriantă; ridichi crocante, roşu aprins; pătrunjel şi mărar. Totalul ajunge la 18 lei.”

În articolul redactat de ea, a menționat că Piața Obor a devenit una dintre favoritele ei din Europa și că va reveni pentru că își dorește că și cei din Marea Britanie să învețe să fie mai conștienți de cât de importante sunt legumele în alimentație.

Micii din Piaţa Obor, în New York Times

În 2018, Susanne Fowler a vizitat Bucureștiul pentru 36 de ore și a realizat un articol în care a povestit de lucrurile care au impresionat-o.

În articolul „36 de ore în Bucureşti” publicat în New York Times, jurnalista a povestit, atât despre vila lui Nicolae Ceauşescu, despre corupţie, dar şi despre micii din Piaţa Obor.

De asemenea, aceasta a fost impresionată și de Ateneul Român, dar şi de faptul că se circulă ieftin şi rapid cu metroul.

„Am luat metroul, care este rapid şi deloc scump, spre Piaţa Obor, unde am făcut o plimbare prin piaţa de fructe şi legume, apoi m-am aşezat la un picnic la Terasa Obor pentru o porţie de mici, pâine şi muştar”, a povestit jurnalista.

Articol recomandat de sport.ro
A dezvăluit relația cu Cristiano Ronaldo după nunta fotbalistului cu Georgina Rodriguez: ”E de prost gust!”
A dezvăluit relația cu Cristiano Ronaldo după nunta fotbalistului cu Georgina Rodriguez: ”E de prost gust!”
Citește și...
Ali Anter, "cel mai bătrân bărbat din lume", a murit la vârsta de 140 de ani. O operație primitivă i-a fost fatală

Ali Anter, despre care se credea că este cel mai bătrân bărbat din Yemen și din lume, a murit la vârsta de 140 de ani.

Ce se întâmplă dacă strănuți sau tușești pe Everest. Descoperirea făcută de oamenii de știință

Oamenii care urcă pe muntele Everest lasă multe în urma lor, inclusiv plastic și, ocazional și în mod tragic, o moștenire microbiană care poate dura secole, potrivit unui nou studiu.

O femeie s-a îmbătat și l-a ciupit de fund pe steward, în timpul zborului. Dosarul ei a ajuns la tribunal

O femeie beată a abuzat un steward la bordul unui avion și este judecată pentru mai multe acuzații de agresiune. Femeia de 32 de ani l-a ciupit de fund, apoi s-a bătut cu polițiștii, la aterizare.

Recomandări
Dunărea a secat atât de mult încât bacurile nu mai pot circula. Pe alocuri apa ajunge până la genunchi

Seceta de pe Dunăre pune în pericol circulația cu bacurile. Mai mulți operatori au anunțat că au suspendat trecerile după ce nivelul apei a scăzut la un nou minim istoric.

Filmul „Nu e locul tău aici”, cu Adrian Văncică în rolul principal, marele câștigător al Festivalului de Film de la Locarno

„Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, a câștigat la Festivalul Internațional de Film de la Locarno Leopardul de Aur/Marele Premiu, Premiul Europa Cinemas Label și o Mențiune specială pentru interpretare.

Paturi goale și cheltuieli uriașe în spitalele mici. În unele unități, peste 90% din venituri se duc pe salarii

Unul din 3 paturi pentru pacienții acuți rămâne neocupat în spitalele din România deși marile unități de urgență sunt frecvent supraaglomerate.