Piața Obor - istoricul cele mai mari piețe din București, cunoscută și apreciată peste hotare
Piața Obor este una dintre cele mai mari piețe agro-alimentare din România și una dintre cele mai cunoscute din Europa. În Piața Obor se afla cei mai mulți comercianți, care în fiecare zi impresionează cumpărătorii prin calitatea produselor.
Sute de oameni vin în fiecare zi în Piața Obor ca să-și cumpere fructe și legume proaspete la prețuri avantajoase. Însă, recent, vestea că în Piața Obor oamenii găsesc tot timpul fructe și legume de sezon a ajuns și peste hotare. Jurnaliști britanici au fost plăcut surprinși de comercianți din Piața Obor și de produsele lor.
De asemenea, Piața Obor este cunoscută și pentru micii de aici și gustul lor inconfundabil.
Cu toate acestea, până să-și capete renumele de cea mai mare piață din București și una dintre cele mai cunoscute din Europa, a fost rând pe rând, loc de execuție publică și târg de animale
Piața Obor - istoric
Istoria pieței Obor datează de trei secole. Prima atestare documentară este din secolul al XVIII-lea, atunci când a fost denumită „Târgul de Afară”, numit și „Oborul” sau „Oborul de vite”.
Între secolele XVII-XVIII, pe locul unde astăzi este Piața Obor, se executau persoanele care erau condamnate la moarte prin spânzurare.
Ulterior, în 1823, prin ordinul domnitorului Grigore Ghica au fost interzise execuțiile publice. Însă, cu toate acestea, spânzurătoarea din zona Obor a fost demontată abia în 1870.
În anul 1877 în Piața Obor, pe locul unde era spânzurătoarea, negustorii care își vindeau acolo marfa au ridicat o cruce de piatră numită „Crucea negustorilor”, pentru a sfinți acel loc.
Bâlciul Moșilor
În secolul al XX-lea, în locul unde câțiva ani mai târziu aveau să se construiască halele centrale Obor, se organiza Târgul Moșilor cunoscut și ca Bâlciul Moșilor, un eveniment la care participau în special familiile de burghezi.
Bâlciul se ținea pe un teren imens de 100.000 mp încadrat între grădina lui Eliade și șoseaua Pantelimon.
Acolo, oamenii se delectau cu gogoși, turtă dulce, brânzoaice și cu țuică de prună autentică, de la munte. Iar atmosfera era animată de spectacolele de comedie ale lui „Vasilache” sau a altor umoriști cunoscuți, potrivit historia.ro.
Erau și oameni care dădeau de pomană oale și străchini nevoiașilor care veneau la târg.
După Primul Război Mondial, târgul a fost transformat în expoziţie anuală de produse autohtone şi de import. În perioada interbelică au venit diverse societăți, printre care și „Luna Park” din Viena care a adus o serie de distracții dintre care: Montagne Russe, Gâdilici și Troleibus, Lanțurile și Roata Norocului. Iar țuica a fost înlocuită cu limonadă, șampanie și bragă (o băutură a turcilor nomazi din Asia Centrală).
Construcția halelor centrale Obor
În 1936 s-a început construcția halelor centrale ale pieței Obor după proiectul arhitecților Horia Creangă și Haralamb Georgescu.
Pentru construcția pieței s-a folosit o tehnică originală: structura era din oțel sudat învelit cu beton poros, fundațiile erau din beton iar scheletul de oțel. Construcția a fost inaugurată în 1950.
Piața Obor din Capitală, lăudată în străinătate
În contextul crizei legumelor din Marea Britanie, jurnalista Erica Wagner de la publicația The Financial Times a făcut o vizită în Piaţa Obor ca să vadă dacă oamenii se confruntă cu aceeași situație.
Jurnalista a interacționat cu comercianții din piață și a rămas impresionată că a putut să găsească salată, urzici și lobodă de sezon.
„Cumpăr o salată frumoasă, untoasă, de la Florian cu 3 lei - adică cam 50 de cenţi - împreună cu câteva legături de ceapă de primăvară cu coadă lungă şi luxuriantă; ridichi crocante, roşu aprins; pătrunjel şi mărar. Totalul ajunge la 18 lei.”
În articolul redactat de ea, a menționat că Piața Obor a devenit una dintre favoritele ei din Europa și că va reveni pentru că își dorește că și cei din Marea Britanie să învețe să fie mai conștienți de cât de importante sunt legumele în alimentație.
Micii din Piaţa Obor, în New York Times
În 2018, Susanne Fowler a vizitat Bucureștiul pentru 36 de ore și a realizat un articol în care a povestit de lucrurile care au impresionat-o.
În articolul „36 de ore în Bucureşti” publicat în New York Times, jurnalista a povestit, atât despre vila lui Nicolae Ceauşescu, despre corupţie, dar şi despre micii din Piaţa Obor.
De asemenea, aceasta a fost impresionată și de Ateneul Român, dar şi de faptul că se circulă ieftin şi rapid cu metroul.
„Am luat metroul, care este rapid şi deloc scump, spre Piaţa Obor, unde am făcut o plimbare prin piaţa de fructe şi legume, apoi m-am aşezat la un picnic la Terasa Obor pentru o porţie de mici, pâine şi muştar”, a povestit jurnalista.
Etichete: bucuresti, jurnalisti, piata obor,
