O femeie de 52 de ani din Suceava a devenit mamă după fertilizare cu ovocite donate din Spania

O femeie de 52 de ani din Suceava a devenit mamă după fertilizare cu ovocite donate din Spania
Getty

O femeie de 52 de ani din Suceava a devenit mamă după ce a fost fertilizată cu ovocite donate din Spania. România, singura țară din UE fără o lege a reproducerii umane asistate, nu a ajutat-o cu nimic pe femeie, care și-a plătit singură tratamentul.

 

Femeia a devenit mamă la 52 de ani la o clinică de obstretică și ginecologie din Iași și a stabilit un record pentru Moldova, scrie Ziarul de Iași.

Totul a fost posibil după o procedură de fertilizare in vitro cu ovocite donate din Spania, pe cheltuiala exclusivă a familiei, întrucât România este singura țară din UE fără o lege a reproducerii umane asistate, deși se confruntă cu cea mai gravă criză demografică din istoria sa.

Proaspeții părinți locuiesc în Suceava, au 52 de ani și și-au dorit cu ardoare un copil, cu toate că s-au căsătorit la o vârstă înaintată, respectiv 45 de ani. Analizele au arătat că femeia suferă de infertilitate

Citește și
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România

”Procedura a început acum un an şi nu le-a fost deloc uşor, ţinând cont că a fost un an marcat de pandemie. Amândoi sunt absolvenţi de studii superioare şi au lucrat o perioadă în Germania, acolo au aflat de procedeul de fertilizare in vitro. După ce amândoi au făcut un set de investigaţii medicale la Omini Clinic, atât cuplul, cât şi clinica au înaintat câte o cerere la Agenţia Naţională de Transplant care aprobă pe baza documentaţiei procedura de fertilizare. După aceea au luat legătura cu o bancă de ovocite din Spania pentru că, în România, nu există aşa ceva. Aici au fost supuşi unui chestionar. Nu au cunoscut numele donatoarei de ovocite, dar, în schimb, conform protocoalelor, viitorii posibili părinţi pot afla totul despre donatoare, respectiv vârstă, rasă, grupă de sânge, RH, culoarea părului şi a ochilor, studiile absolvite, istoric medical. De regulă, vârsta donatoarelor de ovocite este de 20-25 de ani, iar starea de sănătate este verificată extrem de riguros", a declarat prof. univ. dr. Mircea Onofriescu, coordonatorul echipei de la Omini Clinic şi şeful Secţiei I de la Institutul de Obstetrică şi Ginecologie Cuza Vodă.

 

”Nu puteţi să vă închipuiţi cum arăta fericirea pe chipul acestor oameni!”

 

Utilizarea ovocitelor de la donator este indicată în cazul femeilor care nu pot efectua tratamentul de fertilizare in vitro cu ovocite proprii, din mai multe cauze: suferă de insuficienţă ovariană prematură sau menopauză precoce, ovarele au fost extirpate în urma unei intervenţii chirurgicale, au urmat tratamente oncologice (chimioterapie, radioterapie), au o vârstă înaintată, asociată cu scăderea calităţii ovocitelor sau sunt purtătoarele unei boli genetice care poate fi transmise fătului.

Ovocitele au fost aduse în România în containere speciale cu azot lichid, iar sarcina femeii a decurs normal, în ciuda vârstei sale. Pe 25 iunie a născut prin cezariană o fetiță perfect normal, iar după trei zile au fost externate.

"Ovocitele au fost apoi transportate în România în azot lichid, containere speciale. La un transport este vorba de regulă de 6-10 ovocite. A urmat procedura de laborator, unde s-a folosit sperma soţului. În ziua a 5-a de la fertilizare am constat că se formaseră trei blastocişti, astfel se numesc embrionii în această etapă. Doi au fost transferaţi la mamă şi unul a fost îngheţat", a declarat prof.univ.dr. Mircea Onofriescu. A urmat monitorizarea sarcinii, controale regulate.

“A născut prin cezariană o fetiţă de 3.000 de grame, scor Apgrar 9. Atât mama, cât şi copilul au avut o evoluţie foarte bună, iar la trei zile de la naştere le-am externat. Nu puteţi să vă închipuiţi cum arăta fericirea pe chipul acestor oameni!", a mai spus Onofriescu.

 

Statul nu a contribuit cu nimic. Avem cel mai mic număr de fertilizări in vitro din Europa de Est

 

Costurile unei proceduri de fertilizare in vitro cu ovocite donate ajunge undeva la 4.500- 4.800 de euro, ponderea cea mai mare reprezentând-o transportul ovocitelor şi procedurile de laborator.

Statul acoperă din acestă sumă doar 10.000 de lei, în cazul în care viitoarea mamă are vârsta sub 40 de ani şi nu este obeză. Şansele de reuşită sunt de 35-36%. Dacă nu, cuplul trebuie să repete procedura, deci, alţi bani.

În cazul femeii din Suceava, statul nu a decontat nimic. "Din păcate, România este una dintre ţările care susţin fertilitatea extrem de puţin. Avem cel mai mic număr de fertilizări in vitro din Europa de Est, în condiţiile în care am intrat în iarna demografică. Noi specialiştii, am făcut lobby la forurile superioare. În plus, România rămâne singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege a reproducerii umane asistate. Această lege stă mai bine de 15 ani prin sertarele Senatului şi Camerei Deputaţilor şi noi suntem în iarnă demografică", a adăugat Mircea Onofriescu.

 

State mai sărace plătesc minim 3 cicluri de fertilizare, altele asigură 100% costurile

 

În România, statisticile arată că unul din şase cupluri au probleme de fertilitate. Dacă în cazul a 70% dintre acestea problemele se rezolvă în urma unui tratament medicamentos, în cazul a 30% dintre cupluri singura şansă de a avea un copil este fertilizarea in vitro. Mulţi însă nu au banii necesari pentru a-şi vedea visul cu ochii.

Comparativ cu ţara noastră, în Albania, Bulgaria, Ungaria, Serbia, ţări sărace din estul Europei, casele naționale de sănătate plătesc trei cicluri de fertilizare in vitro.

În Austria, statul suportă 70% din costurile tratamentelor de infertilitate şi patru proceduri de fertilizare in vitro, iar dacă apare sarcină, tot statul mai subvenţionează încă patru proceduri.

În Belgia, statul decontează 6 cicluri de proceduri de reproducere umană asistată, iar embriotransferurile sunt nelimitate şi gratuite. În Spania şi Portugalia, procedurile de reproducere umană asistată sunt suportate 100% de către stat, cu o singură condiţie - totul să se desfăşoare în spitalele de stat.

România are doar un subprogram implementat în urmă cu 10 ani şi care a fost finanţat de la bugetul de stat până acum doar de trei ori.

 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România

Pentru mulți români, sărbătorile de iarnă înseamnă și miros de portocale. În urmă cu mulți ani, portocalele erau mâncate doar de Crăciun, după ce se stătea la cozi uriașe.  

Alternative vegane pentru mesele festive. Ce produse pot fi găsite la târguri. „Sunt extraordinare”
Alternative vegane pentru mesele festive. Ce produse pot fi găsite la târguri. „Sunt extraordinare”

Pentru cei care evită să mănânce carne, brânză, ouă și lapte, sărbătorile pot părea o provocare. Dar piața produselor vegane este în plină dezvoltare.  

Târgurile de Crăciun din România, o atracție pentru străini. Care sunt cele mai vizitate
Târgurile de Crăciun din România, o atracție pentru străini. Care sunt cele mai vizitate

Încântați de prețuri și de atmosferă, mai aproape de tradițional decât de comercial, străinii vin să vadă târgurile noastre de Crăciun.  

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.