Criza îngrășămintelor aduce și mai mult în atenție nevoia de a găsi rapid alternative pentru a hrăni pământul. O soluție ar putea fi compostul din resturi alimentare, mai ales că aruncăm tone de mâncare.

Pe piață există deja aparate cu ajutorul cărora îl puteți face singuri acasă. Legea încurajează inclusiv primăriile să colecteze separat resturile și să le transforme în compost.

În cartierul Floreasca din București, proprietarii unui bloc au amenajat o stație clasică de compostare. Materia organică descompusă este astfel transformată în îngrășământ pentru grădinile urbane.

În prima cutie punem ce vrem să compostăm împreună cu lemnul măcinat, după care prima cutie se umple, compostul e aproape de maturat și îl punem în cutia a doua pentru a obține un compost matur și se lasă la odihnit. Avem amestecate materia biodegradabilă cu lemnul măcinat care va degaja aburi de apă și căldură, procesul ajunge la 70 grade e un proces de pasteurizare, igienizare. Și compostul e dus la maturat și împrăștiat în grădina de la bloc”, a declarat un reprezentant al Asociației Urban Cultor.

În acest caz prin metoda clasica producerea compostului durează chiar și patru luni. În compostoarele de acest tip, se evită reciclarea lactatelor sau a resturilor din carne.

Aceasta practică a fost implementată și în unele școli. De altfel lecția despre colectarea selectiva și a producerii compostului face parte din educația celor mici.

Avem nevoie de trei cutii, într-una punem resturile alimentare, negătite, nepreparte termic. În prima cutie de compost avem materie uscată și restruile pe care le compostăm, se va produce mucegai, vor avea loc reacții chimice. Copiii la școală mănâncă banane, mere, căpșuni, ceai, și putem composta și zaț de cafea, pliculețe de ceai. Le amestecăm cu rumeguș. Iar apoi acest compost îl depozităm în cea de-a treia cutie și îl vom folosi pentru grădinile noastre”, a explicat o profesoară.

În ultimii ani au apărut aparate de producere a compostului care transformă toate rezidurile alimentare în îngrășământ în câteva zile și pot fi amplasate și în apartament.

Procesul e foarte simplu, pur și simplu arunc în el toate deșeurile, cu excepția oaselor de porc și de vită, iar a doua zi obțin compostul, care nu e altceva decât acest praf, extrem de bogat în nutrienți, trebuie să am grijă cum îl administrez florilor dacă o fac, îl pot folosi dacă am o grădină, la lori, la sere. Obțin un îngrășământ organic, în condițiile actuale în care a crescut prețul îngrășământului imens de mult. Cei mai mulți clienți sunt persoane fizice. Sunt oameni tineri în general, dar și din ce în ce mai multe societăși, cafenele, cofetării, restaurante...”, a explicat reprezentantul unei firme compostoare.

Din patru kilograme de deșeuri biodegradabile obținem astfel 400 de grame de compost, reducând volumul până la 90%.

Conform legii compostului implementată în 2021, în toată țara, la ghena de gunoi sau în curțile oamenilor, obligatoriu ar trebui să existe tomberonul maro, iar oamenii să știe că acolo trebuie să arunce doar resturile vegetale și unele alimentare. Primăriile ar trebui să colecteze resturile și să le transforme în compost.

„Legea e foarte clară. Firmele care asigură salubrizarea trebuie să vină periodic să le ia, să igienizeze, să transprote acest compost la o platformă pe care o dețin și la o aparatură de compostare autorizată de autoritățile de mediu și acesta e procesul, foarte simplu. a trecut un an și jumătate și nu am făcut nimic nici pe această temă. Chiar oamenii își doresc să facă treaba asta”, a spus un ecologist.

Într-un răspuns pentru Știrile PROTV, Primăria Capitalei spune că deocamdată doar resturile vegetale colectate din parcuri și spații verzi sunt transportate la stația de tratare.