Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă și ce trebuie să facem ca să ne adaptăm cât mai ușor
Trecerea de la ora de vară la cea de iarnă poate aduce modificări în comportamentul oamenilor, aceasta putând avea ca efect dificultatea de a ne trezi dimineaţa sau de a adormi după noul orar.
Psihologul Liliana Luca a explicat pentru Agerpres că în primele zile de la trecerea la ora de iarnă putem fi mai irascibili, putem avea insomnii sau resimţi oboseală, putem fi mai melancolici. ''Importantă este capacitatea noastră de adaptare la schimbare'', spune ea.
Liliana Luca a arătat că un simptom îl reprezintă dificultatea de a adormi după noua oră, întrucât corpul omenesc încă nu este pregătit pentru somn la acel moment. Acest lucru poate avea efect asupra calităţii somnului. De asemenea, schimbarea orei poate avea ca efect şi dificultatea de a ne trezi dimineaţa, existând riscul de a resimţi pe parcursul zilei stări de oboseală şi somnolenţă. Asta pentru că ritmul circadian încă nu s-a adaptat la noul orar.
"Afectarea este în primul rând la nivel hormonal, pentru că secreţia de melatonină ajută la reglarea ritmului circadian. Melatonina facilitează trecerea din starea de veghe la somnul consistent şi de calitate. Este important să menţinem programul de somn. Nemaifiind lumină la fel de mult, aşa cum este în timpul sezonului cald, senzaţia noastră este că trebuie să mergem mai devreme la culcare sau ne expunem mai mult la lumina albastră produsă de ecranele telefoanelor şi computerelor. Uneori, în sezonul rece, apar stări de depresie sau anxietate tocmai pentru că avem impresia că nu mai aven timp să facem mai nimic sau pentru că e urât afară", spune Liliana Luca, psiholog la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi.
În opinia ei, trecerea de la ora de vară la cea de iarnă poate fi un exerciţiu de a ne adapta la ceea ce ne oferă viaţa.
"În general, nu putem controla totul. Cheia succesului, din punctul meu de vedere, este găsirea resurselor interne pentru a ne adapta mereu la situaţiile cu care ne confruntăm în viaţă. Nu putem controla viaţa şi oamenii, cum a fost pandemia, dar putem să ne controlăm pe noi. Când ne gândim la fericire e bine să ne gândim la noi, la persoana noastră. Am observat că sunt mult mai multe petreceri în perioada asta de toamnă, lucru care înseamnă că aduni nişte oameni să se simtă bine, fie la ceremonii, gale sau team buildinguri. Pe de altă parte, sunt convinsă că sunt oameni care iubesc ploaia, iubesc toamna, se bucură că nu mai sunt temperaturi crescute", afirmă psihologul Liliana Luca.
Pentru a ne acomoda mai uşor cu ora de iarnă este recomandat să schimbăm treptat rutina de somn, adormind şi trezindu-ne la noua oră. De asemenea, este important ca atunci când dorim să ne culcăm să avem camere confortabile, cu un mediu adecvat programului de somn: fără televizor şi telefoane mobile, cu un pat comod, draperii opace şi să avem o temperatură a camerei agreabilă. Este recomandată totodată limitarea expunerii la dispozitive electronice înainte de culcare şi trebuie să ne stabilim un ritual de relaxare, fie că ascultăm muzică liniştitoare, fie că facem exerciţii de meditaţie ori citim.
"Când nu înţelegem ce se întâmplă, când avem sentimentul că nu ne mai adaptăm cerinţelor, atunci când nu putem dormi, trebuie să apelăm la specialist. Somnul este o nevoie vitală. Poţi să nu dormi o noapte, două, mai mult nu e normal. Atunci când plângi mult prea repede, ai impresia că nu te mai poţi concentra, e nevoie să se apeleze la sfatul unui specialist", consideră Liliana Luca.
Potrivit specialistului, în această perioadă avem tendinţa să socializăm mai puţin, tocmai pentru că se întunecă mai devreme, iar asta ne determină să stăm mai mult în casă.
"Este perioada în care devenim uşor melancolici, lucru care nu e neapărat rău, pentru că atunci când eşti melancolic poţi să te opreşti asupra ta, asupra vieţii tale şi a momentului prezent, să te uiţi în jurul tău, să admiri ce frumoasă este natura şi ce culori minunate sunt în jurul nostru. Şi atunci, aşa cred eu, 'ne înţelepţim', nu neapărat devenim depresivi. Toamna se accentuează dispoziţia afectivă hipertimică mixtă, ceea ce înseamnă depresie şi anxietate, şi se pot accentua şi alte simptome precum irascibilitatea, vulnerabilitatea persoanelor care au nişte tendinţe instabile aşa cum sunt cei cu tulburări de personalitate. Pot fi şi persoane bucuroase, pentru că sunt persoane sensibile la introversie şi se bucură că stau singure. Cu toţii ar trebui să luăm partea bună, să ne bucurăm că avem timp pentru noi şi să facem introspecţii pentru a vedea dacă am evoluat, dacă am mai făcut ceva între timp sau am rămas la fel", a mai arătat psihologul Liliana Luca.