Misiune mai putin obisnuita pentru cativa lucratori de la salubritate! Ce au cautat prin gunoaie, aproape 2 zile
Misiune mai putin obisnuita pentru cativa lucratori de la salubritate! Oamenii au ajutat o vaduva din Virgina sa-si recupereze verigheta si inca doua inele pe care le aruncase din greseala la gunoi.
Au scotocit cu simt de raspundere prin muntii de deseuri si i-au inapoiat bijuteriile, care - spune femeia - sunt pentru ea un simbol al iubirii.
"L-am intalnit in 1956, pe 4 iulie..."
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Jonnie Ashby era inca adolescenta cand si-a gasit iubirea vietii. La o intalnire, Bill Ashby a cerut-o de sotie cu o... carte postala. Iar ea i-a raspuns... "poate".
"L-am facut sa astepte... Dar, dar sa-ti spun un lucru: eram indragostita de el, dar nu voiam sa stie."
Dupa doi ani, Bill si Jonnie s-au casatorit. Si-au construit o casa si o viata impreuna si au un fiu si o fiica.
"De cate ori mi-a scris, fie si un bilet, desena o mana ca aceasta. Inseamna iubire fara sfarsit. Eu si sotul meu ne-am iubit fara incetare."
Mai ales dupa ce si-a pierdut sotul, in 2013, inelul de logodna, verigheta si inca un inel daruit de Bill au ramas, pentru ea, simboluri pretioase ale iubirii.
Intr-o zi insa, cand a spalat vase, le-a scos de pe degete si le-a pus pe un servetel. Apoi a inceput disperarea.
"Marti dimineata mi-am dat seama ca le-am aruncat la gunoi."
Jonnie a scotocit prin sacii cu resturi, din tomberonul aflat langa casa. A ajutat-o si nepoata ei. Degeaba, insa...
Cele doua au apelat la compania de salubritate. Iar cativa angajati inimosi au continuat cautarile, la groapa de gunoi, dupa ce au primit cateva indicii - niste ambalaje ce puteau fi recunoscute si pe care femeia le-a aruncat in aceeasi zi.
Jonnie aproape ca-si pierduse speranta cand, a doua zi, a sunat telefonul.
"Am spus: "Ce? Glumesti? Nu, glumesti, nu-i asa?! Pe bune?!". "Pe bune", mi-a raspuns. Vine spre dumneavoastra cineva sa va aduc verigheta."
Jonnie e convinsa ca o minune a ajutat-o sa-si recapete inelele pierdute.
"M-am asezat in genunchi si i-am multumit lui Dumnezeu ca le-a dat acelor oameni privire patrunzatoare, ca sa gaseasca inelele. Am privit apoi spre fotografia sotului meu - mereu il privesc si ii spun noapte buna, inainte sa merg la culcare. Si i-am mai zis: "Ai trimis incoace ingerul tau pazitor? Stiu ca da"."
