Pentru a trezi curiozitatea publicului cu privire la viața invizibilă care îl înconjoară, laboratorul muzeului Artis-Micropia, „grădina zoologică a microbilor” din Amsterdam, și-a unit forțele cu restauratorii de tablouri de la Rijksmuseum, dând astfel naștere expoziției „Rondul de noapte prinde viață”, care dezvăluie lumea microscopică ce populează capodopera lui Rembrandt, notează News.ro.
Bacteriile, izolate din probe prelevate pe parcursul a șase luni din aproximativ șaizeci de locuri ale tabloului și cultivate ulterior în colonii, sunt expuse în cutii Petri lângă o reproducere la scară reală a tabloului, la muzeul Artis-Micropia.
„Am descoperit numeroși microbi care se găsesc foarte frecvent, de exemplu, pe pielea umană sau în sol”, explică pentru AFP Eline van Bloois, microbiolog la Artis-Micropia.
Deși cercetătoarea asigură că microbii prezenți pe tablou nu sunt dăunători pentru operă, ea explică totuși că este imposibil să se determine dacă unele dintre aceste microorganisme datează din epoca marelui maestru olandez.
„Ar fi cu adevărat grozav, nu-i așa? Dacă am putea stabili o legătură cu Rembrandt. Dar, din păcate, pornind de la un singur microb, nu putem spune dacă acesta se află acolo de 400 de ani sau doar de o zi”, continuă cercetătoarea în vârstă de 29 de ani.
Rezultatele cercetării sunt totuși intrigante, întrucât, într-un loc în care lacul a fost îndepărtat de pe tablou în vederea restaurării, oamenii de știință au descoperit o microbacterie din genul Saccharophyllum, care se găsește de obicei într-o regiune din Japonia unde se află o rafinărie de zahăr. Un adevărat mister pentru Van Bloois.
„Asta o să mă țină ocupată ani de zile!”, spune ea amuzată. „Asta e frumusețea științei: pui o întrebare și te trezești cu alte o sută de întrebări în schimb”, concluzionează cercetătoarea.
Această expoziție se înscrie, într-un context mai larg, în cadrul „Operațiunii Rondul de noapte”, un proiect de cercetare și restaurare de amploare dedicat acestei capodopere, care se desfășoară din 2019 sub privirile publicului, într-o cameră vitrată special concepută în acest scop, la Rijksmuseum.
„Datorită acestui tip de colaborări, ne lărgim orizonturile și vom pune întrebări de altă natură”, explică pentru AFP Katrien Keune, responsabilă științifică la Rijksmuseum.
„Cunoștințele pe care le dobândim le putem aplica și altor tablouri”, speră ea.
Expoziția va fi deschisă publicului începând cu 11 noiembrie. În lunile următoare vor fi efectuate și alte prelevări, care vor îmbogăți expoziția pe măsură ce vor fi realizate.
