Greta Thunberg protestează împotriva parcurilor eoliene din Norvegia. Cum a ajuns activista de mediu să facă asta VIDEO

Greta Thunberg, o susţinătoare vocală a începerii independenţei mondiale de energia bazată pe carbon, a declarat că tranziţia către energia verde nu poate avea loc în detrimentul drepturilor indigenilor, potrivit News.

"Drepturile indigenilor, drepturile omului, trebuie să meargă mână în mână cu protecţia climei şi cu acţiunile climatice. Acest lucru nu se poate întâmpla în detrimentul unor oameni. Atunci nu este vorba de justiţie climatică", a declarat Thunberg pentru Reuters, în timp ce stătea în faţa intrării principale a ministerului, alături de alţi demonstranţi.

Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că două parcuri eoliene construite în centrul Norvegiei au încălcat drepturile etnicilor sami, potrivit convenţiilor internaţionale, dar turbinele au rămas în funcţiune la mai bine de 16 luni de la această decizie obţinută în justiţie.

Citește și

Greta Thunberg, premiată cu 1 milion de euro pentru acţiunile de combatere a schimbărilor climatice

Păstorii de reni din ţara nordică spun că profilul şi sunetul maşinilor eoliene gigantice le sperie animalele şi le perturbă tradiţiile străvechi.

"Suntem aici pentru a cere ca turbinele să fie demolate şi ca drepturile legale să fie respectate", a declarat şi cântăreaţa, actriţa şi activista Ella Marie Haetta Isaksen, militantă pentru drepturile populaţiei sami.

Ea şi alţi zece manifestanţi  sami au ocupat încă de joi zona de recepţie a ministerului. Luni, în jurul orei 01.30 GMT (2.30, ora locală, 3.30, ora României), poliţia i-a scos cu forţa şi i-a reţinut, după care i-a eliberat. Ei s-au întors în minister, de data aceasta în exterior, în jurul orei 06.00 GMT.

Protestatarii sami au purtat costumul lor tradiţional, numit gakti, pe dos, în semn de protest.

Ministerul a declarat că soarta finală a parcurilor eoliene este o dilemă juridică complexă, în ciuda hotărârii instanţei supreme, şi speră să găsească un compromis.

Verdictul instanţei nu a precizat ce ar trebui să se întâmple în continuare cu cele 151 de turbine, care pot alimenta aproximativ 100.000 de locuinţe norvegiene, sau ce ar trebui să se întâmple cu zecile de kilometri de drumuri construite pentru a facilita instalarea lor.

"Înţelegem că acest caz este o povară pentru crescătorii de reni", a declarat ministrul energiei şi petrolului, Terje Aasland, într-o declaraţie pentru Reuters. "Ministerul va face tot ce poate pentru a contribui la rezolvarea acestui caz şi că nu va dura mai mult decât este necesar", a adăugat el.

Printre proprietarii fermelor eoliene Roan Vind şi Fosen Vind se numără Stadtwerke Muenchen din Germania, companiile norvegiene de utilităţi Statkraft şi TroenderEnergi, precum şi firmele elveţiene Energy Infrastructure Partners şi BKW.

"Avem încredere că ministerul va găsi soluţii bune care să ne permită să continuăm producţia de energie regenerabilă, menţinând în acelaşi timp drepturile proprietarilor de reni", a declarat Roan Vind într-un comunicat.

Compania de utilităţi BKW a declarat că se aşteaptă ca turbinele eoliene să rămână pe loc, cu măsuri compensatorii pentru a se asigura că drepturile crescătorilor de reni sami sunt garantate.

Stadtwerke Muenchen a refuzat să comenteze.

Statkraft şi Energy Infrastructure Partners nu au fost disponibile imediat pentru comentarii, precizează Reuters.