Ce salarii, pensii și reduceri de taxe promit politicienii ca să fie aleși. Ofertele electorale ale PNL, PSD și USR-PLUS

Galerie foto

Înainte de alegerile parlamentare, vă vom prezenta măsurile socio-economice pe care Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța USR-PLUS le propun în programele de guvernare, pentru dezvoltarea României în următorii patru ani.

Astăzi facem o sinteză a principalelor propuneri pe care cele trei partide le fac în ceea ce privește creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare, creșterea ocupării forței de muncă și a integrării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile, dar și măsuri pentru majorarea pensiilor și alocațiilor.

PNL: Salariu mediu net de 4.800 lei și pensii mai mari cu 46%

 

PNL susține, în planul de guvernare numit ”Dezvoltăm România”, că dacă va rămâne la guvernare și în următorii patru ani, economia va avea un ritm mediu anual de creștere de 5,6% în perioada 2021-2024. Salariul mediu net ar urma să urce la 4.800 lei, în 2014, iar câştigul salarial mediu brut la 7.725 lei, ceea ce ar însemna o majorare medie anuală de 10,7% în următorul mandat.

Salariul minim va fi majorat anual prin negociere cu partenerii sociali, luând în calcul atât rata inflaţiei cât şi creşterea productivităţii pentru anul anterior. Inflația se va menține în jur de 2% la finalul anului 2024, apropiată de ținta BNR, iar puterea de cumpărare ar urma să crească cu peste 36%.

Totodată, PNL propune majorarea valorii punctului de pensie cu circa 46% la finalul anului 2024, faţă de 1.265 lei cât a fost în primele 9 luni ale anului curent, inclusiv prin majorarea operată deja cu 14% în septembrie şi cu încă o diferenţă de circa 30 de procente în perioada 2021-2024. Astfel, valoarea punctului de pensie va fi de 1.841 lei, iar pensiea medie crește la 1.986 lei.

De asemenea, contribuțiile către Pilonul II de pensii vor crește cu un punct procentual, de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024. Conform legii de înființare a pensiilor private obligatorii procentul ar fi trebuit să fie în acest moment de 6%. De-a lungul anilor Guvernele, cu sprijinul Parlamentului, au cerut derogări, pentru a reduce presiunea pe sistemul public de pensii, alimentat majoritar din contribuțiile de asigurări sociale. Mai mult, la începutul acestui an (înaintea izbucnirii pandemiei) ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că din 2021 cota parte din salariul brut care ar urma să meargă către Pilonul II va fi de 5% și ulterior de 6%, conform legii. 

PNL se așteaptă ca numărul mediu al salariaţilor să crească cu circa 560.000 de persoane, cumulat în perioada 2021-2024, ceea ce ar duce numărul total la peste șase milioane de persoane, nivel nemaintâlnit din 1996, dinaintea concedierilor masive din industria de stat românească.

Pentru categoriile vulnerabile cuprinse în grupa de vârstă 16-29 ani și cele din grupa de vârstă 50+, inclusiv pentru românii întorși din diaspora, liberalii vin cu atragerea de fonduri europene ca soluție de integrare pe piața muncii. În cazul persoanelor fără educație, exigențele pentru accesul la cursuri de formare pentru persoanele cu 4 clase absolvite trebuie relaxate, obiectivul final fiind acela de a sprijini cetățenii să muncească.

PSD: Salarii peste 1.000 de euro pentru 1,6 mil. de români și deduceri fiscale pentru familiile cu copii

 

Programul de guvernare al PSD abundă de majorări de indemnizații și ajutoare pentru salariați și copii, de scutiri de impozite și deduceri de taxe, chiar și în condițiile în care România va continua să aibă un deficit bugetar ridicat, ca urmare a crizei sanitare generate de coronavirus în acest an.

Țintele economice ale PSD pentru următorii patru ani sunt o creștere economică medie anuală de 4,4%, un PIB de 292 mld. euro în 2024 (în creștere cu 77 mld. euro în patru ani de guvernare), atingerea țintei de deficit bugetar cerut de UE, sub 3%, și un PIB per capita de 80% din media europeană.

De asemenea, social-democrații vor să crească puterea de cumpărare a salariului minim cu 37%, să adauge un milion de noi contracte de muncă în economie, iar 1,6 milioane de români să câștige salarii de peste 1.000 de euro.

În ceea ce privește salariul minim, ținta este creștere a acestuia până la 3.500 lei brut, în 2024, respectiv 4.150 lei brut pentru angajații cu studii superioare. De asemenea, salariul minim ar trebui să reprezinte 60% din salariul mediu.

Pensiile ar urma să crească anual cu rata inflației la care să se adauge 50% din creșterea salariului mediu pe economie. Pentru anul 2021, PSD promite o creștere a punctului de pensie la 1.875 lei. Începând cu 1 septembrie anul acesta punctul de pensie are o valoare de 1.442 de lei.

Social-democrații propun o amplă creștere a deducerilor din impozitul pe venit, pe care le corelează cu numărul de copii dintr-o familie, iar eventualele pierderi de venit la bugetele locale să fie compensate prin transferuri de la bugetul de stat. Deducerile ar urma să se indexeze anual cu inflația și creștrea economică din anul precedent.

Pentru reducerea impozitării muncii, PSD propune impozit zero la salariul minim, scăderea impozitului la salariații cu copii, scăderea impozitului la salariile mai mici de 6.000 lei și impozit zero pe bonurile de masă. De asemene, printre propuneri se regăsesc și o serie de stimulente financiare pentru salariații cu copii, dublarea alocațiilor și o bonificație la pensie pentru mame (1% la 1 copil; 4% la doi copii; 10% pentru cel puțin 3 copii.)

USR-PLUS: Introducerea contractelor de muncă multiflexibile și zero taxe pe salariul minim

 

Sub sloganurile ”Revoluția Bunei Guvernări” și ”O Românie fără hoție”, Alianția USR-PLUS propune 40 de angajamente la guvernare, între ele regăsindu-se ”Fără penali în funcții publice”, eliminarea pensiilor speciale, reducerea numărului de parlamentari, ”vindecarea justiției” și repornirea activității DNA.

În zona locurilor de muncă și protecție socială și pensii, Alianția USR-PLUS popune următoarele:

Zero taxe pe salariul minim. Reducere impozitării muncii prin scutirea de taxe și impozite a 2.230 de lei din salariul brut (echivalentul salariului minim pe economie). Aplicarea taxelor și impozitelor să se facă doar pe suma care depășește salariul minim pe economie.

Deputatul USR Claudiu Năsui a declarat că măsura "zero taxe pe salariul minim" ar urma să fie implementată gradual, pe parcursul a cinci ani, vizând în primul rând păturile sociale care au cele mai mici salarii.

"Putem să gradualizăm impactul în două feluri şi ne trebuie un calendar de aplicare. Mai întâi, pe prima mie de lei sau primii 500 de lei, după care continuăm aşa. Şi progresiv, pas cu pas, reuşim să ajungem până la a nu impozita întreg salariul minim şi a duce această măsură la îndeplinire. Al doilea mod în care poate fi aplicată, şi va fi aplicată dacă USR PLUS este la guvernare, este prin a începe cu păturile sociale care au cele mai mici salarii - de unde statul român, oricum, ia şi mai puţini bani - şi care au cea mai mare evaziune fiscală şi muncă la negru, muncă la gri. Un astfel de calendar pe cinci ani de zile este prezentat în documentul nostru de poziţie. Începem cu agricultura şi industria, după care mergem spre toate sectoarele", a precizat el.

Gazele din Marea Neagră contribuie la pensiile românilor prin investiții. Demararea proiectului strategic de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră și folosirea veniturilor obținute pentru a investi, prin fondurile de pensii administrate privat (Pilon II).

Facilitarea reîntoarcerii în țară a românilor din diaspora care își doresc să revină. Programe de asistență clar țintite pentru informare, întoarcere, acomodare și încurajarea antreprenoriatului în țară.

Introducerea contractelor de muncă multiflexibile, care permit angajatorilor și angajaților să decidă individual condițiile în care un angajat își desfășoară activitatea. Soluții precum munca de la distanță (telemuncă), adaptarea programului de lucru de 8 ore, comprimarea săptămânii de muncă, măsurarea rezultatelor cu indicatori de obiectiv și nu normare pe ore, job-sharing, alegerea zilelor libere, beneficii flexibile.

Un loc de muncă: cea mai bună protecție socială. Implementarea legii Venitului Minim de Incluziune care stimulează căutarea locurilor de muncă pentru că persoanele care primesc asistență socială nu mai trebuie să aleagă între un loc de muncă și păstrarea ajutorului social.

Programele naționale „Fiecare copil la grădiniță” și „Școală pentru toți”. Creșterea numărului de copii din medii sărace care merg la grădiniță, prin dezvoltarea și extinderea programului „Fiecare Copil în Grădiniță”. Redu-cerea abandonului școlar prin extinderea programului „Școală pentru Toți”, de la 500 la 1.200 de școli vulnerabile.

Protecție socială și muncă legală în domeniul serviciilor. Crearea unui cadru legal simplificat în domeniul serviciilor, prin acordarea unei forme simplificate de plată (vouchere) pentru lucrătorii sezonieri, zilieri, personalul de menaj și îngrijire. Aceste categorii vor dobândi beneficii sociale (pensie, asigurare de sănătate) și în același timp se va lărgi baza de colectare a contribuțiilor și impozitelor.