Cum a rezistat Taiwanul după cel mai mare cutremur din istoria țării. Explicațiile lui Radu Văcăreanu, președintele AEIS

Specialiștii cred că asta a fost posibil pentru că au respectat normativele în construcții.

Invitat în platoul Știrilor PRO TV, prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București și președinte al Asociației Europene de Inginerie Seismică (AEIS), a făcut o comparație între cutremurul devastator produs, miercuri, în Taiwan și cel din Turcia, de anul trecut.

„Bineînțeles nu sunt identice, dar sunt comparabile. Fondul construcțiilor e complet diferit. E un fond construit mult mai bine pregătit pentru cutremur în Taiwan și un fond construit care nu a fost pregătit aproape deloc, așa cum se vede în exemplu din Turcia. În Turcia vedem o distrugere totală în cele mai multe situații. În Taiwan sunt câteva exemple de aceste de acest tip de clădiri din pozele pe care le vedem. Cel mai probabil colapsul parțial s-a produs din prezența unui parter flexibil și slab. Astfel de sisteme structurale nu sunt indicate. S-au s-au dovedit a fi foarte vulnerabile în cazul unor cutremure majore. Având în vedere că la etajele superioare având un sistem structural care de obicei are pereți de beton armat și este foarte puternic, la parter din necesitatea de a avea spații deschise spații comerciale, acești pereți sunt sunt suprimați, sunt înlocuiți cu niște stâlpi. Dacă aceste construcții nu sunt tratate corespunzător ajung la astfel de de colaps”, a spus Radu Văcăreanu.

„Diferențele între între cele două țări constau în primul rând din o respectare a calității în construcții care se dovedește că în Taiwan, după cutremurul Chi-Chi din 1999 lucrurile au fost mult mai bine stăpânite și mult mai bine învățate. Și Turcia în care colegii noștri de acolo spun explicit că este vorba în principal de o nerespectare a calității în construcții, pentru că avem niște reglementări tehnice care trebuie să fie respectate”, a adăugat el.

„În Taiwan, lucrurile stau mult mai bine”

„Fiecare țară, și Taiwanul, și Turcia, și România au o reglementare tehnică care privește exclusiv proiectarea la cutremur. Deci proiectarea cutremurului se face după o reglementare tehnică de sine stătătoare. Nivelul acestor reglementări tehnice este, n-aș spune că este uniform, da, este cvasi uniform. Atât Turcia, cât și Taiwanul sunt niște țări cu o inginerie sismică foarte bine dezvoltat, extrem de dezvoltat și atunci normativele, reglementele tehnice sunt bune atât în Taiwan, cât și în Turcia. Problema este cât de repede au apărut aceste reglementări tehnice, adică când au început să își facă efectul și cât de mult au fost aplicate. Știți că în limba engleză există acel cuvânt magic inforcement”.

„Atunci când reglementarea tehnică a fost bună, poate nu a fost aplicată în totalitate. Atunci când să spunem că a fost aplicată, materialele nu au fost de cea de cea mai bună calitate în în Turcia, în Taiwan se vede, se vede clar că lucrurile stau stau mult mai mult mai bine”.

Sute de clădiri din București riscă să se prăbușească

Doar în Capitală, cel puțin 2.000 s-ar putea prăbuși în cazul unui seism puternic, adică de 60 de ori mai multe față de 1977, când a fost ultimul mare cutremur care a îndoliat țara.

377 de clădiri din Capitală au risc ridicat de prăbușire în cazul unui seism major, arată datele oficiale. În realitate, lista clădirilor vulnerabile este mult mai lungă - peste 2.300 ar fi în pericol. Adică zeci de mii de apartamente. Asta pentru că cele mai multe dintre imobile au prins deja două mari cutremure - în 1940 și în 1977. La următorul s-ar putea să nu mai aibă același noroc, sunt de părere specialiștii.

Prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu spune care ar fi recomandările pentru România sau de ce ar trebui să ținem noi cont aici, în țară, pentru a evita un dezastru la un cutremur de mare magnitudine:

„Aș începe cu originea cu reglementele tehnice. Da, respectare a reglementelor tehnice în construcții, respectarea legii asigurării calității. Încă o dată avem reglementare tehnică de proiectare a cutremului. Cod e obligatoriu pe întreg teritoriul României în momentul de față. Acest cod, care este valabil din 2013, este într-un proces de revizuire la Universitatea Tehnică de Construcții București. Probabil că în 2025 vom avea un cod care va oferi un nivel de siguranță superior și respectarea legii ca legii 10 legea calității în construcții în toate etapele, de la faza de proiectare până la faza de execuție și utilizare și eventual și post-utilizare a a construcțiilor”, a completat specialistul.

„Dacă ar fi să comparăm așa cu în momentul de față, hai să spunem cu reglementările europene sau cu recomandările europene, pentru că în Europa există un sistem de euro-norme care sunt recomandări, pentru că sunt standarde și atunci standard nu, nu sunt, nu sunt obligatorii. 2025 va veni cu un cod de proiectare în care partea de acțiune va fi acolo unde sunt reglementările și recomandările europene, adică clădirile vor fi construite”, a punctat Radu Văcăreanu.

Radu Văcăreanu: „De la 7 poate să dea probleme pe un fond construit vechi și nepus în siguranță”

„Noi folosim accelerații pentru că magnitudinea e de foarte mare interes, pentru seismologi, pentru ingineri e de mare, de mare interes accelerația cu care se mișcă clădirea, pentru că e o forță de inerție și atunci accelerația devine devine importantă. Dar dacă ar fi așa, e foarte complicat, având în vedere că în România sunt multe surse seismice. Lumea știe de Vrancea, dar mai sunt și alte surse și te trecut și în afara și în afara României care pot să pot să producă a acest tip de pagube, dar în orice caz, Vrancea până la 7 n-ar trebui să dea probleme. De la 7 poate să dea probleme pe un fond construit vechi și nepus în siguranță și aș îndrăzni să mă duc undeva mai sus de șapte, să mă duc la 7,5 - 7,6 pentru 7,7, pentru un fond construit. După niște reglementări care sunt foarte recente, mă refer la 2013 sau la 2020”, a conchis el.

Interviul intergral poate fi urmărit în clipul video de mai sus.

Articol recomandat de sport.ro

Întrebarea care a emoționat-o până la lacrimi pe Bernardette Szocz: ”Am emoții, îmi pare rău”