Floriile 2024. Ce sărbătorim în această zi, cine își sărbătorește onomastica și de ce este importantă pentru creștinătate

Această zi marchează începutul Săptămânilor Patimilor, o perioadă solemnă și profundă din calendarul creștin.

Floriile, sărbătorite pe 28 aprilie 2024

Duminica Floriilor marchează ultima zi de bucurie înainte de intrarea în Săptămâna Patimilor, un moment în care creștinii meditează asupra suferințelor și sacrificiilor lui Iisus Hristos. Această tranziție de la atmosfera festivă la una de reflecție profundă evidențiază contrastul între bucuria din Duminica Floriilor și evenimentele triste din Săptămâna Patimilor, inclusiv răstignirea și moartea lui Iisus pe cruce.

Duminica Floriilor, cunoscută și ca Duminica Stâlpilor, ocupă un loc special în calendarul bisericesc, fiind una dintre cele 12 sărbători împărătești anuale. Această sărbătoare este întâmpinată cu solemnitate deoarece marchează intrarea Domnului în Ierusalim, eveniment care a fost ulterior tradițional sărbătorit în aceeași zi.

Citiți și: Floriile 2024: Mesaje și urări pentru sărbătoriții din această zi

Pentru credincioși, Duminica Floriilor are o semnificație profundă, pregătindu-i pentru biruința lui Hristos asupra morții, care va fi sărbătorită în ziua de duminică următoare, ziua Învierii. Anul acesta, Floriile pică pe 28 aprilie 2024.

Această sărbătoare servește ca preludiu festiv și spiritual pentru evenimentele cruciale din Săptămâna Mare. După cele 40 de zile de post, Floriile marchează intrarea credincioșilor în această săptămână crucială, cunoscută pentru pregătirile intense pentru celebrarea Paștelui.

Una dintre tradițiile cunoscute asociate cu Duminica Floriilor este cea a ramurilor de salcie, un obicei practicat de multe comunități creștine. Credincioșii aduc ramuri de salcie la biserică în dimineața zilei de duminică, unde acestea sunt sfințite de către preot în cadrul unei ceremonii speciale. După slujbă, participanții au ocazia să ia acasă câteva crenguțe de salcie, pe care le păstrează cu grijă într-un loc curat și, de obicei, în apropierea unei icoane.

Se crede că salcia, în special sub forma sa de ramuri, este înzestrată cu puteri remarcabile, oferind sprijin și ajutor în momentele dificile sau în perioadele de boală. Este considerată un simbol al vindecării și al forței spirituale în fața adversităților.

Aceste ramuri de salcie sunt adesea asociate cu imaginea ramurilor de finic și măslin, cu care Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim, contribuind astfel la comemorarea și conectarea spirituală la evenimentele semnificative din viața lui Hristos.

Cine își serbează onomastica de Florii

Aproape 2 milioane de români își serbează onomastica de Florii. Potrivit statisticilor, peste 1,79 milioane de femei și 610.693 de bărbați se bucură de această sărbătoare special, conform Agerpres.

Numele masculine populare:

Florin (344.496) Viorel (134.653) Florentin (26.238) Florian (51.850) Narcis (15.650) Trandafir (1.952) Mugurel (8.788) Iasmin (839) Crin (223)

Numele feminine populare:

Florentina (134.544) Viorica (129.581) Camelia (73.985) Crina (21.211) Delia (40.890) Florica (80.819) Liliana (100.265) Lăcrămioara (31.112) Margareta (40.270) Narcisa (16.542)

Când pică Paștele în 2024

Paștele ortodox și cel catolic sunt sărbătorite în funcție de calendare diferite și rareori se întâmplă să aibă aceeași dată (ultima oară în 2017). În 2024, Paștele ortodox va avea loc pe 5 mai, în timp ce Paștele catolic a avut loc pe 31 martie.

În România, Vinerea Mare, precum și prima și a doua zi de Paște sunt declarate zile libere în 2024. Deoarece 1 Mai, o altă sărbătoare legală, va cădea într-o miercuri, iar Vinerea Mare este pe 3 mai, angajații din sectorul public vor avea și ziua de 2 mai 2024 liberă, dar vor fi obligați să o recupereze ulterior.

Data Paștelui este calculată în funcție de două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară, care este fix, și luna plină, care variază. Acest lucru face ca data Paștelui să fie diferită în fiecare an, conform Crestinortodox.ro.

Faptul că Biserica Catolică și cea Ortodoxă folosesc calendare diferite explică decalajul dintre cele două sărbători. Biserica Catolică se bazează pe calendarul gregorian pentru echinocțiul de primăvară, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acest eveniment astronomic conform calendarului iulian (pe stil vechi).

Cum este stabilită ziua în care se sărbătorește Paștele:

Paștele se sărbătorește întotdeauna într-o duminică. Această duminică este cea imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară. Dacă prima lună plină după echinocțiul de primăvară cade într-o duminică, Paștele este sărbătorit în duminica următoare, pentru a nu coincide cu Paștele evreiesc, dar nici să fie înaintea acestuia.