Două fete de 16 ani fac voluntariat la centrul pentru refugiaţi de la Romexpo. Au grijă de copiii ucraineni
Ucrainenii au fugit şi miercuri în număr mare din ţara lor brăzdată de bombe. Sunt cu 50 la sută mai mulţi ca ieri. Aici, mii de voluntari s-au mobilizat să îi ajute.
De la adolescenţi, până la pensionari, toţi stau benevol în gări, aeroporturi şi în centrele de primire de la începutul războiului. Datorită lor, treaba autorităţilor este mult mai uşoară.
Pe Alexia şi Bianca le-am întâlnit la centrul pentru refugiaţi de la Romexpo. Au 16 ani şi sunt colege în clasa a 10-a. Pentru că sunt în vacanţă au decis să facă voluntariat. Se ocupă de spaţiul de joacă pentru copii din pavilion.
Alexia: „Copiii să nu plece, să nu se lovească, trebuie să avem grijă de ei, pentru că adulţii, vin, îşi lăsa aici copiii și se duc la acte, la mâncare, la haine.”
La fel ca ele, zeci de voluntari pun zilnic umărul la treabă. La intrare câţiva îi întâmpina pe refugiaţi. Alţii sunt împărţiţi pe zone - unii oferă mâncare caldă, alţii haine şi produse de igienă.
În Gara de nord ajung aproape zilnic trenuri şi autocare pline cu refugiaţi. Pe lângă angajaţii statului, care îi întâmpina, sunt prezenţi şi voluntarii. Brandon este unul dintre ei. Este din Irlanda şi locuieşte la noi de 2 ani.
Brandon: „Le cumpărăm biletele, uneori este nevoie şi de cazare pentru refugiaţi. În echipa asta lucrăm şi la gară şi la aeroport şi de multe ori este nevoie de noi la aeroport şi la 3 dimineaţa. Uneori sunt destul de mulţi, astăzi a fost o zi nebună, veneau în valuri.”
Un rol esenţial îl au voluntarii traducători. Vica a venit din Republica Moldova la studii.
„- Cu câţi oameni ai reuşit să vorbeşti de când ai venit şi până acum?
- Peste 1.000. Am putut să le oferim un acoperiş de-asupra capului, pe unii i-am trimis în alte oraşe la locuri de muncă.
- Nu ai obosit?
- Sunt foarte obosită, ajung acasă, mă culc şi asta a fost tot. Fac asta pentru că nu sunt indiferentă şi îndemn toţi tinerii să ajute oamenii pentru că asta e misiunea noastră, cumva, să ajutăm.”
Autorităţile au în evidenţă în acest moment peste 2700 de voluntari. Lor li se adaugă cei care sunt înscrişi în asociaţii de binefacere - peste 500. În realitate sunt mult mai mulţi oameni săritori.
Doamna Maria are 67 ani şi a fugit din Ucraina chiar la începutul războiului. Cunoaşte foarte bine limba romana, aşa că a decis să rămână într-un centru, şi să fie de folos. Miercuri a preluat nişte refugiaţi pe care i-a ajutat să îşi facă permise de şedere la noi.
Maria: „De multe ori am fost cu ei la spital, ori la centre. Mă strădui din toată inima să îi susţin, să îi înţeleg şi să îi ajut.”
Şi la punctele de trecere a frontierei sunt sute de voluntari.
