(P) STUDIU: Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context european
Raiffeisen Bank România și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE din București anunță rezultatele proiectului de cercetare privind comportamentul de economisire și investiții în rândul populației din România.
Analiza a evaluat comportamentul de economisire și investiții din România, cu accent pe situația actuală la nivel național, comparativ cu alte țări din UE. Principalele rezultate ale proiectului de cercetare pot fi consultate aici.
Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți ai mediului academic, reprezentanți ai principalelor instituții financiare, reprezentanți ai asociațiilor de business și din cadrul Raiffeisen Bank, precum și studenți ai Academiei de Studii Economice din București.
Proiectul de cercetare arată că, în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus, România având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE.Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă în ultimii ani, totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative existente în piață depășind 950 milioane de euro.
”Concluziile acestei cercetări subliniază necesitatea accelerării planificării financiare și credem că, valorificând aceste date, putem sprijini mai bine clienții în demersurile lor de a-și asigura un viitor financiar mai stabil pe termen lung. Cu o echipă de aproape 5.000 de profesioniști, am revoluționat modul în care mediul bancar susține planificarea financiară. Peste 1 milion de români au interacționat cu tableta Smart Finance datorită echipei noastre, făcând astfel pași în direcția planificării financiare. Rezultatele sunt îmbucurătoare și nu este doar despre depășirea unor borne cantitative, ci este despre încredere și misiunea de a veni cu o expertiză e cu adevărat relevantă și valoroasă pentru fiecare dintre clienții noștri.”, explică Zdenek Romanek, Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România, contextul cercetării și implicarea băncii în susținerea planificării financiare.
La rândul său, Nicolae Istudor, Rector al Academiei de Studii Economice din București, reiterează dorința de a continua astfel de proiecte de cercetare: ”Încă de la primul mandat, atunci când am preluat poziția de rector, ne-am propus să devenim o universitate deschisă, care să se implice mai mult în viața cetății. În acest sens, am realizat o serie de studii și analize prin care am identificat problemele cu care se confruntă economia țării noastre și nu numai, și am fundamentat științific soluțiile menite să rezolve aceste probleme.”
Bogdan Negrea, Director Departament Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, ASE și coordonator al studiului, subliniază câteva dintre principalele rezultate ale studiului. "O primă concluzie este că cel mai mult preferă depozitele la termen persoanele de peste 65 de ani. La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, doar 6% preferând depozitele la termen, explicația constând în faptul că dispun de resurse financiare limitate ca urmare a lipsei unui job sau a experienței care să le aducă un venit mai ridicat. De asemenea, o altă concluzie este că ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a crescut din 2011 până în 2024 de la 6% la 22%, o creștere puternic semnificativă."
Leonardo Badea, Prim-Viceguvernator, BNR despre comportamentul de economisire
”Analizând comportamentul de economisire, în special în momentul declanșării pandemiei, se remarcă și o tendință de diversificare a metodelor de investire. Astfel, portofoliul de investiții al populației continuă să fie reprezentat, în cea mai mare măsură, de instrumente cu risc scăzut, tipul depozitelor. Valoarea medie a unui depozit se situează la nivelul de 21.000 de lei, aproximativ 4.100 de euro, la nivelul lunii iunie 2024, în creștere de la circa 19.000 de lei în urmă cu un an.
În context european, nivelul mediu al depozitelor deținute de persoanele fizice în România este printre cele mai scăzute, doar în Lituania se înregistrează valori mai mici, și se plasează semnificativ sub media zonei economice europene, de 19.000 de euro.
Pensiile private se conturează ca o alternativă de economisire din ce în ce mai utilizată de populație, dovadă fiind și faptul că numărul total al participanților din sistemul de pensii facultative a crescut cu 14% în iunie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Totuși, în context internațional, rata de participare voluntară la fondurile de pensii se menține printre cele mai reduse.”
Alexandru Petrescu, Președinte Autoritatea de Supraveghere Financiară, a declarat în cadrul lansării studiului " Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context european", desfășurat la ASE, că educația financiară joacă un rol esențial, în special în felul în care înțelegem cum funcționează mecanismele economice dar și cum folosim resursele într-un mod cât mai eficient.
”Este nevoie să îi sprijinim pe tineri, oferindu-le instrumentele necesare pentru gestionarea finanțelor personale, din perspectiva investițiilor inteligente și încurajării unei culturi a economisirii. Este necesar să avem politici prin care să sprijinim economisirea pe termen lung, care să ofere stimulente pentru investiții în sectoarele strategice ale economiei. Putem face toate acestea adaptându-ne la noile tehnologii și la inovațiile financiare”, a precizat Alexandru Petrescu.
Rolul băncii în susținerea unor finanțe personale mai sănătoase
Mihail Ion, Vicepreședinte Divizia Piețe de capital, Servicii bancare de investiții și planificare financiară, Raiffeisen Bank România, a subliniat responsabilitate băncii în a susține finanțe personale mai sănătoase. ”Sunt studii care arată că fericirea este influențată mult mai mult de posibilitatea de a alege cum ne petrecem timpul, decât de consumul sau posesia unor bunuri. Dacă ne punem finanțele personale într-o formă mai sănătoasă, atunci avem pavată calea spre fericire. Acestea sunt elemente care pe noi ne motivează. Preluând din rezultatul cercetării, cred că soluția este una cât se poate de simplă: să avem ocazia să discutăm cu fiecare client despre ce anume trebuie făcut, în așa fel încât finanțele personale să fie puse într-o formă mai sănătoasă. E un efort concertat al tuturor participanților la piață.”
Atât economisirea, cât și investirea, țin de educație, de nivelul de cultură generală și de competențele dobândite în cadrul facultății”, consideră Dorel Paraschiv, Prorector, Academia de Studii Economice din București. ”Prin parteneriatele cu companiile, cu băncile, vom reuși ca, ușor, ușor, acest grad de economisire, de investire, să crească din ce în ce mai mult, studenții vor fi din ce în ce mai deschiși și le va crește apetența de investi. Noi încercăm să ne concentrăm pe educația financiară și să o aducem, alături de economisire și investire, ca prioritate pentru educația viitoare a tinerilor. Este foarte important să lucrăm la această cultură și să începem să gândim pe termen mediu și lung, în ciuda preocupărilor pe care le avem zi de zi.”, subliniază Paraschiv.
Georgiana Camelia Georgescu, Decan, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, ASE, recomandă crearea a cel puțin două tipuri de fonduri la nivelul bugetului individual: un fond de urgență și un fond care să ne ajute, în viitor, să economisim, indiferent cât de puține resurse avem și chiar dacă nu ne orientăm decizia financiară spre a economisi printr-un produs de tip depozit la termen, sau sa investim în titluri de stat, care sunt instrumentele de investiții cu cel mai mic risc.
Gabriela Folcuț , Director Executiv, Asociația Română a Băncilor, despre nivelul depozitelor și incluziunea financiară în România
La nivel național, volumul depozitelor constituite în bănci de populație și companii este de 595 miliarde de lei, în creștere cu 8,6% în ritm anual față de septembrie 2023, peste nivelul creșterii creditării.
60% din depozitele constituite în bănci sunt cele ale populației. La nivel național, sunt 16 milioane titulari de depozite, din care populația reprezintă 14,8 milioane.
La nivel național, gradul de incluziune financiară a ajuns la 71% în rândul adulților. De asemenea, 17% din cei care sunt bancarizați dețin depozit la termen, iar 17,5% dețin cont de economii.
Conform Eurobarometru, România nu mai este pe ultimul loc în topul UE la scorul de alfabetizare financiară. De asemenea, și studiul OECD, care cuprinde peste 26 de state, ne arată că România nu este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educație financiară, la alfabetizare financiară, ci Italia.
Adrian Tănase. Director General, Bursa de Valori București, despre participarea românilor la piața de capital:
Participarea românilor la piața de capital este una scăzută. Participările voluntare la fonduri de pensii facultative, fonduri deschise, investiții directe sunt la un nivel foarte mic față de câți bani avem.
”Când investești, trebuie să începi cu acțiuni, cu portofolii diversificate pe termen lung. Termenul lung poate face minuni. Trebuie să înceapă să ne placă acest termen lung și să facă parte din viața noastră. Nu este vorba de educație, ci de cultură. Este vorba de faptul că trebuie să înceapă să ne placă acest exercițiu sustenabil de investiție la bursă, pe termen lung. Trebuie să căpătăm această cultură a investiției la bursă și să învățăm să facem corect gestiunea banilor noștri.”, explică directorul BVB.
Inovația și rolul noilor tehnologii în industria bancară
Florian Neagu, Director, Direcția Stabilitate Financiară, BNR și profesor în cadrul ASE, a susținut în cadrul evenimentului de lansare a studiului că inovațiile financiare pot ajuta în procesul de economisire și investiție în contextul unor costuri de tranzacționare mai mici și al posibilității de diversificare. ”Inovațiile financiare îți permit să investești acum, instant, pe piețele de capital din Europa și din State. Inovația va fi aici. 50% din răspunsurile primite de la bănci au fost că AI și machine learning deja sunt parte din strategia lor de dezvoltare pe termen lung”, precizează Florian Neagu.
”Pe de altă parte, aceleași inovații financiare pot afecta procesul de economisire, pentru că nevoia de a pune bani deoparte pentru situații neprevăzute se estompează într-o oarecare măsură, pentru că au apărut tot mai multe soluții inovatoare, care oferă acces rapid la finanțare în caz de nevoie”, precizează Florian Neagu.
Pentru ca studenții să se familiarizeze cât mai bine cu noile evoluții privind inovațiile financiare, în cadrul Facultății de finanțe-bănci s-a înființat un Laborator de finanțe inovatoare, care debutează în semestrul 2 al acestui an universitar și o disciplină privind Fintech, inteligența artificială și machine learning în finanțe pentru liceenii care aleg din anul 2025 să urmeze cursurile acestei facultăți.
”Ne aflăm într-un punct în care, ca societate, trebuie să ne adaptăm la ceea ce înseamnă educația în raport cu tehnologia disponibilă, pentru că, în ziua de azi, transferul de cunoaștere este mai puțin important față de educarea gândirii critice”, a adăugat Mircea Busuioceanu, Vicepreședinte Risc, Raiffeisen Bank România.
Cu referire la inteligența artificială, Mircea Busuioceanu consideră că serviciile financiare vor ajunge la un nou nivel datorită acesteia, similar cu evoluția pe care au avut-o la apariția internetului sau a calculatorului. ”Inteligența artificială va crește foarte mult gradul de personalizare a produselor financiare. Va ajuta în a acoperi o parte din deficitul de cunoaștere financiară pe care îl avem la nivelul societății, astăzi. Totodată este nevoie de un efort în a adapta educația la tehnologie”
Studiul ‘Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context european’ a fost realizat cu scopul de a oferi o perspectivă clară asupra caracteristicilor care modelează deciziile financiare de zi cu zi ale românilor.
Datele colectate pentru acest studiu provin din surse credibile, incluzând eşantioane oficiale, statistici naționale și europene, precum și studii realizate de instituții financiare de renume, precum The OeNB Euro Survey, Institutul Național de Statistică, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară și Flash Eurobarometer FL525.
Aceste date au fost analizate utilizând tehnici econometrice avansate, menite să asigure un grad înalt de precizie și relevanță în interpretarea rezultatelor.
Raportul de cercetare poate fi accesat aici.
.webp)
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
