Îi fascinăm pe străini cu vinul românesc, dar la capitolul export suntem în coada UE
Toamna vine cu forfotă mare în podgoriile unde a început culesul, dar şi cu schimbări de strategie. Viticultorii s-au întors spre soiurile româneşti şi cultivă Fetească Neagră sau Tămâioasă, că să-i cucerească pe străini
Suntem al 13-lea producător de vinuri la nivel mondial, dar la exporturi suntem codaşi tocmai pentru că nu avem o identitate sau o strategie naţională.
Savoarea vinului românesc l-a cucerit în urmă cu câţiva ani pe marchizul Piero Antinori a cărui familie produce vin de 6 sute de ani în regiunea Toscana. A găsit în Dealu Mare, din judeţul Prahova, calităţi asemănătoare viilor sale din Italia: climă, sol dar şi peisaje.
Şi a plecat la drum alături de un enolog italian, stabilit de 20 de ani în România. Fiorenzo Rista are în grijă acum 100 de hectare de vie, iar anul acesta recoltează struguri pentru vin de pe 67 de hectare.
Produce anual peste 300 de tone de vin, din care 40 la sută pleacă la export, în ţări precum Danemarca, Germania, Belgia şi Elveţia. Şi-a convins partenerii externi cu un pahar de vin din soiuri româneşti.
Fiorenzo Rista, co-proprietar cramă: "Străinii reacţionează foarte bine, rămân impresionaţi de arome de fructe roşii, prune, cireşe, vişine, de fructe de pădure, dar mai ales de catifelarea vinului când tu îl ţii în gură ne ajută la a evidenţia produsele din România pe piaţă internaţional. Cabernet se cultivă în toată lumea, Merlot idem. Fetească Neagră se cultivă numai în România."
Feteasca Neagră, Negrul de Drăgăşani sau Tămâioasă Românească se transformă din struguri în vin la crama în care italienii au investit peste 2,5 milioane de euro, din care jumătate fonduri europene. Aici întâlnim şi un român stabilit în Elveţia care se bucură de vinul făcut din soiurile autohtone. Spune însă că avem nevoie de o "locomotivă" care să ne ducă vinurile în magazinele din alte ţări.
Tot în Dealu Mare, dar în comuna Urlaţi, un bucureştean cu studii de filosofie vrea ca vinurile lui să le amintească românilor de unde ne tragem. Etichetele sticlelor poartă chipurile şi numele celor de la care a cumpărat terenurile pe care a cultivat vită de vie.
Ştefan Ionescu, proprietar cramă: "Mi s-a părut că singura tradiţie de care putem vorbi în domeniul vinului sunt bunicii şi părinţii noştri care au dus o viaţă întreagă muncind un pământ care în momentul ăla nu era al lor. Nu este un vin cu prinţi şi prinţese, cu duci şi cu regi, cu marchizi şi chateauri este un vin făcut din trudă, din ceea ce suntem noi"
Niciun turist nu pleacă din cramă până când nu gustă Fetească Neagră, direct din baric.
Pe 20% din suprafaţă cu struguri pentru vin, avem soiuri româneşti. Sunt aproximativ 40.000 de hectare din care ponderea cea mai mare o au Fetească regală şi Fetească albă, cu peste 12 mii de hectare fiecare. Ca să îşi amintească de vinurile autohtone, românii sunt invitaţi să meargă la cramă.
În ceea ce priveşte turismul viticol suntem la început de drum. Din cele 160 de podgorii care produc vin îmbuteliat, 70 practică turism viticol însă doar 14 oferă locuri de cazare.
Per total, cifrele arată bine. Suntem pe locul 10 în lume la suprafaţa cultivată cu viță de vie şi pe locul 13 la producţia de vin. Dar cu toate acestea - în lipsa unei strategii la nivel naţional, dar şi a unei asocieri între producătorii, rămânem la coadă Europei la recunoaştere şi export.
Sursa: Pro TV
Etichete: export, strategie, vin, producatori, viticultura, vinuri, podgorii, struguri, cules,
Dată publicare:
09-09-2017 17:49
