Exemplul satului Sancraiu, un loc de basm in care cei 1800 de locuitori traiesc doar din turism
In lumea satului romanesc, istovita de saracie si imbatranita inainte de vreme, intalnim o oaza de speranta: satul Sancraiu, situat la 60 de kilometri de Cluj.
Strainii care au trecut pe-aici jura ca se simt ca in Franta sau in Germania, insa noi plusam la capitolul atmosfera de basm. Dezvoltat pe bani europeni, satul este renovat in spirit autentic, fara geamuri tip termopan, culori stridente si parabolice pe case, iar frumusetea locurilor atrage tot mai multi vizitatori. Practic, cei 1800 de localnici traiesc numai din turism.
Oamenii din Sancraiu au avut intuitia bunului gust si simplitatii, au renovat toate cele 46 de pensiuni din sat in stil traditional. Domnul Vincze a fost profesor la un liceu din Huedin, iar dupa ce a ramas somer, a pus la punct agentia de turism din Sancraiu. A fost scanteia care a aprins iar focul in vetrele caselor vechi din sat.
Omul a inceput sa-si promoveze locurile iubite, la tot felul de targuri internationale si vecinii sai au simtit repede diferenta. Mii de turisti au inceput sa ceara aici gazduire pentru vacanta, asa cum in Germania n-ar putea cere.
Vazind cum se anima ulitele in fiecare vara, multi dintre satenii plecati la oras au facut cale intoarsa. Si-au renovat casele batrinesti si le-au deschis portile.
Insusi Jonathan Scheele, fost presedinte al Comisiei Europene, a trecut localitatea in randul satelor europene. Si pe drept cuvant: toate strazile sunt asfaltate, iar curatenia e nemteasca!
Cand soarele coboara-n asfintit, incep petrecerile. Petrecerea se incheie tarziu in noapte, iar omenii merg la culcare pastrind undeva, in inima, aceasta atmosfera din Ardeal, despre care vor vorbi acasa cu prietenii de suflet si cu gandul la o palinca, o ciorba de cocos si o portie de galuste cu prune.
.webp)
