Legumele romanesti, pe cale de disparitie. Nu mai sunt seminte!
Astazi, cu 4 milioane de hectare de teren necultivate si jumatate din statiunile de cercetare in faliment, gogosarii, rosiile si castravetii din sere sunt din samanta turceasca sau olandeza.
Unde-s vremurile de altadata, cand Romania era toata o gradina de legume? Iar vecinii unguri vand un soi de gogosari de la noi, cu pretentia c-ar fi al lor, dupa cum sustin cercetatorii romani.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
A fost simplu pentru comerciantii unguri sa ni-l sufle de sub nas pe "Asteroid", un gogosar care se numara printre ultimii "mohicani" din samanta romaneasca. Se intampla deseori ca cercetatorii de la Institutul Vidra de langa Bucuresti sa ramana fara curent, caldura, apa calda sau bani si sa nu poata prelungi brevetele pentru putinele soiuri autohtone. Asa ca ungurii ne vand samanta de gogosar ce seamana perfect cu a noastra.
Ispite pentru concurentii europeni sunt si Redo, Pontica, Viorica, Georgel si Daniela, soiuri de legume romanesti. Cata vreme cercetatorii de la Vidra nu au cu ce sa produca seminte pentru sere, hibrizii, singurele soiuri ce nu pot fi falsificate, sunt acum in laboratoare pasari rare. "Siriana" de pilda, creata de Costel Vanatoru de la Buzau este printre putinii hibrizi cu sanse reale sa concureze rosiile din import in 2011.
Cercetatorii nostri se lauda ca au material biologic pentru soiul "coer de boef" inima de bou, dar nu pot duce pana la capat proiectul.
De regula, laboratorul de la Vidra functioneaza si, daca nu apar pene de curent, poate duce la capat analize pentru fermele din toata tara in 3 zile.
Specialistii romani ar putea produce vagoane de seminte, dar au ramas cu mii de pasi in spatele cultivatorilor din Israel, Turcia si Olanda. N-au primit la timpul potrivit de la minister un milion de euro pentru dezvoltarea unor soiuri rezistente la schimbarile climatice, iar astazi romanii platesc de 15 ori mai mult pentru seminte din Ucraina, Olanda sau Bulgaria.
