Comoara din adancurile Dobrogei. Descoperirea care confirma teoria lui Herodot din Antichitate
Batrana Dobroge ascunde in adancuri poate cea mai de pret dintre comorile noastre. Un rezervor imens de apa, vechi de 90 de milioane de ani, cercetat in egala masura de hidrologii romani si bulgari.
Batranii vorbesc de el ca despre un fluviu subteran care traverseaza judetul Constanta cu un debit care l-ar depasi cu mult pe cel al Dunarii.
Autoritarile confirma ca exista, dar nu intra prea mult in detalii.
Desi poate fi sursa noastra de apa in timpuri negre.
Comuna Silistea, judetul Constanta. E seceta crunta, iar in mintea satenilor apare iar fluviul de sub pamant, despre care vorbeau bunicii lor.
Cativa au vrut sa se convinga ca nu-i doar un basm si au inceput sa foreze. Cu 2000 de euro, Gheorghe Popa le-a demonstrat tuturor ca nu e nebun.
Dar ce a tasnit de fapt din pamant? Ar putea fi al patrulea brat al Dunarii, pierdut sub nisipul Dobrogei, asa cum banuia Herodot in antichitate.
Inca din anii '60, hidrologii au incercat sa lamureasca, prin foraje experimentale, care sunt calitatea si cantitatea apelor subterane din Dobrogea.
Ultimul proiect a durat 24 de luni si s-a desfasurat impreuna cu cercetatori bulgari. Astazi se stie cat este legenda si cat adevar.
Dobrogea are nu unul, ci doua rezervoare imense de apa subterana. Unul in nord, care merge pana la 100 de metri in adancime. Altul in sud, format in Jurassic. Vine dinspre Bulgaria, unde acopera 200 de kilometri, iar la noi mai sunt inca 80.
O parte din apa formata la 600-700 de metri sub sol curge spre vest, in zona Giurgiu, alta se disipa treptat spre Mare.
O mica parte din depozitul vechi de 90 de milioane de ani alimenteaza 48 de localitati din judetul Constanta. Apa neclorinata, fara nitriti, cu un echilibru perfect de calciu, magneziu si fier. Dar se poate oare mai mult?
In ultimii 20 de ani reteaua de irigatii din Dobrogea a fost lasata in paragina sau furata bucata cu bucata de hoti. In astfel de perioade de seceta, apa de adancime ar putea fi varianta salvatoare. Doar ca cercetatorii spun ca ar fi o miscare strategica total gresita.
''Trebuie prezervate pentru generatiile viitoare. Nu se evapora, sunt ape legate de componenta rocilor", spune Rodica Macale, cercetator stiintific.
Adica, odata inceputa extractia, echilibrul se rupe. O alegere aproape imposibila. Salvam agricultura sau pastram asul din maneca, in conditiile unei deja anuntate crize de apa la nivel planetar?
VEZI lista celor mai PROASTE facultati din Romania, clasamentul pe domenii
Inventia romaneasca care ar putea darama o afacere de 4 ori cat PIB-ul tarii noastre
Etichete: descoperire, dunare,
Dată publicare:
