Asigurarea obligatorie in caz de cutremur s-ar putea scumpi. Cum arata harta celor mai vulnerabile judete in caz de seism
Asigurarea obligatorie de cutremur, inundatie sau alunecare de teren ar trebui sa fie mai scumpa ori proprietarii sa suporte o parte din pagube.
Asta spune directorul Polului pentru Asigurari impotriva Dezastrelor, care a trimis catre Autoritatea de Supraveghere Financiara o lista cu 10 propuneri de modificare a legii.
Asiguratorii mai cer sa fie fotografiata locuinta asigurata in momentul semnarii contractului si sa nu mai fie acordate despagubiri pentru cutremurele mai mici de 5 pe scara Richter. Seismologii ii contrazic si spun ca si un cutremur de 3 poate fi devastator pentru o locuinta.
Romania este a treia cea mai riscanta tara din Europa, dupa Italia si Grecia la capitolul cutremure, inundatii si alunecari de teren.
Desi harta distrugerilor posibile la un cutremur ca cel din 1977 arata clar ca cele mai afectate zone ar fi Vrancea, Braila, Buzau si Galati cu judetele vecine, tot aici sunt si cei mai putini romani care si-au facut pana acum asigurare. Cu exceptia Capitalei, unde 350.000 de oameni au o asemenea polita.
Nicoleta Radu Neacsu, director general PAID: "Ne dorim sa crestem prima pentru asigurarea de locuinta sau sa fie introdusa o fransiza. Am trimis calculele actuariale catre ASF. Cerem cresterea primei pentru a ne permite un program de reasigurare mai mare."
Statistic vorbind, dintre cele 1,5 milioane de case si apartamente asigurate, un cutremur ca cel din 77 ar darama sau afecta 22.000, potrivit asiguratorilor. Daca realitatea ar bate statistica si ar fi, sa zicem, 50.000 de daune mari, cei de la PAID nu ar avea destui bani ca sa le acopere.
Fransiza de 10% din suma asigurata, pe care s-o plateasca proprietarul, inseamna ca la o dauna maxima de 20.000 de euro, despagubirea e de doar 18.000.
Asigurarea doar pentru cutremurele cu magnitudine peste 5 pe scara Richter nu este insa o propunere realista, sustin seismologii. Asta pentru ca si un cutremur mai mic poate distruge o casa, daca are loc la suprafata.
Constantin Ionescu, directorul Institutului pentru Fizica Pamantului: "O sa vina un cetatean sa spuna voi, institut, ati dat intensitate VI si, conform normativului STAS din '71, ar fi fost VII si mie mi-a cazut peretele si mi-a distrus nu stiu ce bibelouri."
In plus, din lipsa de aparatura, intensitatea in alt loc din tara in afara de epicentru nu poate fi calculata rapid.
La institutul de la Magurele, seismologii aduna date in timp real de la 120 de staii raspandite in toata tara. Daca numarul acestora ar fi macar de 320, cate una in fiecare oras, acuratetea datelor ar fi mult mai mare.
Investitia ar fi de peste 2 milioane de euro, dar ar permite evaluarea pagubelor posibile mult mai repede, spun specialistii. Turcia are 600 de seismografe, Italia 1.200, iar Iran 4.000.
O alta modificare ar fi introducerea la despagubiri a instalatiilor locuintei.
In schimb asiguratorii nu mai vor sa plateasca pentru inundatiile produse cand ploaia intra pe geamul sau usa lasate deschise, ori in cazul colibelor, bordeielor, corturilor sau a caselor fara usi si ferestre.
