Cat de periculos e pentru organism mercurul asimilat in detergenti, rujuri sau creme
Dupa ce un studiu britanic a aratat ca alimentele poluate cu metale grele ii imbolnavesc pe oameni, Organizatia Natiunilor Unite a gasit solutia pentru a stopa emisiile de mercur.
Autoritatile interzic din toamna folosirea metalului toxic la fabricarea produselor cosmetice, a detergentilor si chiar a plombelor dentare.
Institutul american de Cercetare a Biodiversitatii a demonstrat ca pestii din oceane contin mercur. L-au asimilat din apele tot mai poluate de industria din intreaga lume.
Mercurul inmagazinat in carnea pestelui ajunge foarte usor in organismul nostru. Asa ca la nivel mondial ONU a decis stoparea poluarii cu acest metal periculos.
"Conventia de la Geneva semnata pe 18 ianuarie prevede o serie intreaga de masuri care sa limiteze poluarea cu mercur. Acestea vizeaza industria chimica, procedeele de electroliza, mineritul, termometrele si instrumentele medicale cu mercur", a declarat Elena Dumitru, secretar de stat in Ministerul Mediului.
In vizorul autoritatilor sunt si detergentii, dar si unele produse cosmetice, cum ar fi rujurile si cremele pentru iluminarea tenului. Acestea contin mercur intre 0,5 si 3%, iar concentratiile mai mari se regasesc in general in produsele de proasta calitate, spune Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Pe lista neagra a produselor care contin mercur se afla si plombele dentare argintii.
Amestecul de mercur lichid, cupru, staniu, zinc si argint este foarte rezistent. Si, din pacate, acestea sunt cele mai raspandite plombe dentare din lume.
Dar o plomba contine pana la 5% mercur, iar specialistii cauta solutii ca sa inlocuiasca acest metal. Inhalat sau introdus in mod direct in organism, mercurul are efecte devastatoare pentru corp, mai ales pe termen lung.
Afecteaza de obicei sistemul sangvin. Afecteaza rinichiul. Afecteaza sistemul nervos central.
Acumularea de mercur in corp este si mai grava atunci cand folosim mai multe produse care contin metalul periculos, avertizeaza specialistii.
Conventia de la Minamata (ONU) va reglementa o serie de departamente, inclusiv:
- aprovizionarea si comertul cu mercur;
- utilizarea mercurului in produse si in procesele industriale;
- masurile necesare pentru a reduce emisiile provenite din mineritul aurului artizanal si la scara redusa;
- masuri de luat pentru a fi reduse emisiile din urma mineritului aurului artizanal si la scara larga;
- masuri de luat pentru a fi reduse emisiile de la centrale si unitati de productie a metalului.
SURSA: http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-21078176
Mercurul poate fi eliberat cu usurinta in mediu, printr-o serie de procesie industriale, inclusiv minerit, productia de ciment si de metal si prin arderea combustibililor fosili. Odata emis, metalul persista in mediu pentru o perioada lunga de timp, circuland prin aer, apa, sol si organisme vii, si poate fi dispersat pe distante mari. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) spune: “Mercurul este extrem de toxic pentru sanatatea umana, reprezentand o amenintare specifica pentru dezvoltarea copiilor nenascuti. Inhalarea vaporilor de mercur poate produce efecte daunatoare asupra sistemului imunitar, nervos si digestiv, plamanilor si rinichilor si poate fi fatal. Sarurile anorganice de mercur sunt corozive pentru piele, ochi si tractul gastrointestinal, si poate induce toxicitate renala daca este ingerat.”
Oficialii Programului Ecologic ONU spun ca, de-a lungul ultimului secol, concentratia de mercur din oceanele lumii s-a dublat, si estimeaza ca 260 de tone de metal toxic au ajuns din sol in rauri si lacuri.
.webp)
