Propunerea unui grup de parlamentari PSD: prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu

DOCUMENTUL POATE FI CONSULTAT AICI!

Peste 30 de deputaţi şi senatori social democraţi - în frunte cu deputatul Cătălin Rădulescu - au semnat un proiect de lege prin care abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar dacă pagubă depăşeşte 200.000 de euro. Ordonanţa 13 - care a generat cele mai mari proteste de după revoluţie în ţara noastră - prevedea că pragul abuzului în serviciu să fie de 200.000 de lei.

Sunt voci care spun că acest proiect ar fi cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea, preşedintele PSD, care este judecat alături de fosta soţie Bombonică Prodana, într-un dosar în care prejudiciul este sub 200.000 de euro, cât prevede proiectul apărut recent pe site-ul Camerei Deputaţilor.

De asemenea, propun reducerea limitelor pedepselor pentru luare de mită şi trafic de influenţă şi modifică regimul închisorii astfel încât pedepsele de până la trei ani să fie executate la domiciliu. Tot la domiciliu îşi vor ispăşi pedeapsa şi cei cu vârsta peste 60 de ani sau cu boli grave sau incurabile, susţinând că scopul pedepsei este acela de reeducare, coroborată cu recuperarea prejudiciilor. Parlamentarii PSD vor şi modificarea prevederilor refritoare la denunţ, care ar urma să fie valabil doar dacă este făcut la 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, relatează news.ro

Citește și

Dragnea: România ar trebui să se gândească serios să mute ambasada României din Israel în Ierusalim

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Codul penal - sunt modificate 7 articole privind concursul de infracţiuni, regimul închisorii, luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă, cumărarea de influenţă, abuzul în serviciu

- Proiectul modifică alineatul b din articolul 39 referitor la Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni.

Dacă în forma actuală alineatul prevede că atunci "când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite", în varianta modificată se prevede ca pedeapsa cea mai grea poate fi mărită cu "până la o treime din aceasta".

- De asemenea, este modificat articolul 60, referitor la Regimul închisorii.

Dacă forma actuală a articolului prevede că "închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile şi 30 de ani, şi se execută potrivit legii privind executarea pedepselor", în varianta parlamentarilor social-democraţi aceasta este completată cu încă două alineate conform cărora "pedepsele cu închisoarea de până la trei ani se execută la domiciliu" iar măsura închisorii la domiciliu ar urma să se aplice şi în cazul celor condamnaţi la peste trei ani de detenţie, dar cu vârsta de cel puţij 60 de ani sau al celor cu "boli grave sau incurabile stabilite prin lege".

- O altă modificare vizează şi articolul 289 alineatul 1, referitor la luarea de mită, alineat care în forma actuală stabileşte că: "Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta".

Varianta modificată elimină formula "pentru altul", specifică faptul că este vorba despre foloase "materiale" şi stabileşte la 1 an limita inferioară a pedepsei. O propunere similară a fost făcută de 15 parlamentari PSD, printre care şi fiica fostului preşedinte al CJ Prahova, Andreea Cozma, cu privire la Legea privind combaterea faptelor de corupţie.

- Senatorii şi deputaţii PSD vor să modifice şi alineatele 1 şi 3 ale articolului 290 din Codul penal privind darea de mită. Ei corelează prevederile acestora cu prevederile articolului 289 în noua formă, dar reduc limitele pedepselor.

Dacă în actuala formă articolul prevede că "promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani", în urma modificării, pedepsele cu închisoarea vor fi cuprinse între 6 luni şi 5 ani.

De asemenea, alineatul 3, care prevede că "mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta" ar urma să fie abrogat.

- Va fi modificat şi articolul 291, privind traficul de influenţă, respectiv alineatul 1 al acestuia.

În varianta în vigoare, acesta prevede că "Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani".

Modificarea introduce explicit noţiunea de foloase "materiale", elimină menţiunile "indirect" şi "pentru altul", iar limitele perioadei de detenţie scad la 1, respectiv la 5 ani.

- În cazul articolului 292, referitor la cumpărarea de influenţă, alineatul 1 este modificat, iar alineatul 2 este abrogat.

Formei actuale, potrivit căreia "promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi", îi sunt aplicate aceleaşi schimbari ca şi în cazul articolului precedent, respectiv introduce explicit noţiunea de foloase "materiale", elimină menţiunile "indirect" şi "pentru altul", iar limitele perioadei de detenţie scad la 1, respectiv la 5 ani.

De asemenea, este abrogat alineatul 2, care stabileşte că "făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta".

- Şi articolul 297 referitor la abuzul în serviciu va fi schimbat.

Alineatul 1 stabileşte, în varianta în vigoare, că "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Parlamentarii PSD propun ca "defectuos" să fie înlocuit cu formula "prin încălcarea legii", iar "prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice" să devină "prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice". Şi în acest caz, limitele pedepsei sunt modificate, durata acesteia putând fi de la 1 la 5 ani.

În acest caz, argumentul iniţiatorilor este că "aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapte este săvârşită într-o formă gravă şi anume fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro".

- Articolul 299 referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual ar urma să fie abrogat, parlamentarii PSD considerând că "noţiunea de favoruri sexuale este o noţiune care nu poate fi determinată precis".

Codul de procedură penală - vor fi schimbate sau completate 6 articole referitoare la procedura de audiere a persoanelor vătămate, la consemnarea declaraţiilor, obiectul urmăririi penale, sesizarea organelor de urmărire penală

- În cazul Codului de procedură penală, articolul 111 privind "Audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente", ar urma să prevadă la alineatul 4 că "în cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio - video.

În varianta în vigoare se vorbeşte depsre înregistrare "audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă".

- În aceeaşi manieră va fi schimbat şi alineatul 2 al articolui 123 privind consemnarea declaraţiilor.

- Alineatul 1 al articolului 202 privind "Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive", stabileşte că "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Ca urmare a propunerii PSD, va fi elimnată formula "suspiciunea rezonabilă".

- Articolul 285 privind obiectul urmăririi penale va avea un nou alineat conform căruia "acetele de urmărire penală, efectuate de organele de cercetare penală sau de procurori la sediul unităţii unde funcţionează se înregistrează cu mijloace tehnice audio - video".

- Şi articolul 290 privind sesizarea organelor de urmărire penală va fi completat cu două alineate care stabilesc că "denunţul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale".

Un alt alineat ar urma să consemneze că dacă denunţătorul nu denunţă fapte în interiorul acestui termen, va răspunde penal, iar "denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal".

- Un ultim articol completat este 294, care conţine reglementări generale privind sesizarea organelor de urmărire penală.

Noul alineat prevede că "soluţionarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor".

Articol recomandat de sport.ro

Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"