Trebuie sa reducem cheltuielile publice pentru a evita situatia din Grecia
Sunt vremuri in care ar fi indicat sa suflam si-n iaurt. Dincolo de efortul colectiv si de suferintele oamenilor, care isi vad castigurile ciopartite daca executivul de la Bucuresti nu reduce cheltuielile publice, ne-am putea confrunta cu propria criza.
Aruncam un ochi in Grecia cea falimentara si ne ia cu fiori. Ce s-a intamplat acolo a fost un semnal de alarma pentru absolut toate economiile europene care au trait pe datorie in ultimii ani.
Asa ca e timpul sa ne trezim! Dupa parerea multora, problemele Greciei sunt foarte vechi. De fapt ar fi inceput in '81, cand tara s-a alaturat Comunitatii Europene, cu 14 ani inaintea unor state mult mai bogate ca Suedia, Finlanda sau Austria.
Mai rau, pentru a putea adopta moneda euro in 2001, autoritatile de la Atena au falsificat datele economice ca sa para ca indeplinesc criteriile minime cerute. Desi au existat banuieli de la bun inceput, abia in 2004 a fost declansata prima ancheta a Comisiei Europene, numai ca nimeni nu a luat nicio masura concreta.
Economistii greci admit tardiv ca tara lor a tratat toata povestea ca pe o invitatie la o petrecere si ca, in loc sa-si taie deficitul, autoritatile au continuat sa risipeasca. Numarul angajatilor a crescut permanent, iar salariile acestora sunt mai mari decat in sectorul privat.
"Avem prea multi functionari publici. Resursele umane nu-s administrate cum trebuie, iar fondurile nu sunt alocate bine", spune Ilias Chistiokas, consultant financiar.
In Grecia un angajat din trei este bugetar, iar lefurile lor cumulate reprezinta 40% din cheltuielile Guvernului. Romania nu a ajuns inca acolo, dar este deja foarte aproape si, daca nu face nimic, risca sa intre in colaps.
In plus, experienta nefericita a Greciei va determina autoritatile de la Bruxelles sa accepte mult mai greu adoptarea de catre noi a monedei euro.
Etichete: general,
.webp)
