Liderul european aproape să-l ”detroneze” pe Kim Jong-un. Politica despre migranți și ajutoare sociale

Formaţiunea sa, Partidul popular, a obţinut peste 31% din voturi, după alegerile legislative de sâmbătă.

Ca să devină cancelar, Kurz trebuie să formeze fie un guvern minoritar, fie unul de coaliţie - probabil cu formaţiunea clasată pe locul al treilea, Partidul Libertăţii, eurosceptic.

Sebastian Kurz: "Trebuie să stabilim un nou stil de a face politică în această ţară. Este datoria noastră de a edifica o nouă cultură politică şi de a lucra, împreună, dar şi cu alţii, pentru binele Austriei.”

Şi este misiunea noastră de a aduce o schimbare pozitivă. Încă o dată va mulţumesc pentru eforturile voastre şi le mulţumesc celor care ne-au votat. Accept această responsabilitate cu umilinţă şi aştept cu nerăbdare să lucrez pentru Austria. Mulţumesc."

Înainte de alegeri, Sebastian Kurz a fost cel mai tânăr ministru de extene. Când a fost numit în funcţie, în 2013, avea 27 de ani. Acum, la 31, este pe cale să devină cel mai tânăr şef de guvern din lume, detronându-i, la acest capitol, pe liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, respectiv pe premierul din San Marino.

Citește și

Austria, Germania şi Olanda se opun intrării României în Schengen. Analiști: Suntem barieră pentru migranti

Supranumit "Wunderwuzzi" - într-o traducere aproximativă "cineva care poate păşi pe apă" - Kurz a fost comparat cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cu premierul Canadei, Justin Trudeau.

La fel ca Macron, a creat o mişcare politică în jurul sau, rebotezând Partidul Poporului, care a fost la putere mai bine de 30 de ani. Acum formaţiunea se numeşte "Noul partid al poporului".

Sebastian Kurz: "200.000 de noi membri şi-au unit forţele cu noi. La început, mulţi au zâmbit şi au spus că nu putem avea succes, nu se poate să câştigăm, n-are cum... Astăzi le-am arătat că s-au înşelat."

Imigraţia a fost tema dominantă în campania electorală, iar Kurz şi-a poziţionat partidul mult spre dreapta spectrului politic ca  urmare a crizei refugiaţilor din 2015.

A pledat pentru închiderea marilor rute de migraţie, pentru tăierea ajutoarelor financiare acordate refugiaţilor şi a cerut că migranţii să primească beneficii sociale abia după ce au trăit în Austria cel puţin 5 ani.

Acest viraj spre dreapta a fost şi o reacţie la succesul fulminant al extremei dreapta, care a fost cât pe ce să câştige preşedinţia Austriei, în decembrie. De altfel, Partidul Libertăţii i-a acuzat pe conservatori că "îi fură politicile", iar candidatul acestei formațiuni l-a numit pe Kurz "impostor".

Acum însă nu este exclus să bată palma, deşi o alianţa cu extrema dreaptă ar putea fi controversată, din perspectiva partenerilor Austriei din Uniunea Europeană.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Transfer stelar pentru Radu Drăgușin! Echipa care luptă pentru semnătura lui