Străinii, stăpâni pe 40% din terenul agricol de la noi. Avertismentul CE
România este ţara care în ultimii ani a vândut cel mai mult teren agricol, iar străinii au profitat de situaţie.
Fenomenul este văzut drept îngrijorător chiar de Comisia Europeană, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare olandez. Pentru că, în prezent, cei mai mari jucători de pe piaţă nu sunt români, statul pregăteşte o modificare a legii pentru străinii care investesc în agricultură.
Cele mai recente statistici arată că străinii deţin 40 la sută din suprafaţa arabilă de la noi. Este vorba despre aproximativ 5,3 milioane de hectare. Cifra este verificată de cei din Ministerul Agriculturii.
Numai la Constanţa, de exemplu, au 30 la sută din pământurile pe care se face agricultură.
Cercetătorii olandezi dau exemplul unui mare holding din localitatea Nuntaşi, judeţul Constanţa. Libanezii deţin 65.000 de hecare de teren agricol. Dacă am lipi toate terenurile, vorbim de o suprafață mai mare decât Insula Mare a Brăilei.
Libanezii exportă cereale şi carne în Orientul Mijlociu şi în estul Africii.
În timp ce libanezii deţin peste 65.000 de hectare de teren arabil, prin comparaţie, în Germania, cea mai mare firmă agricolă dispune doar de 38.000.
Potrivit studiului comandat de Comisia Europeană, firmele care au suprafeţe uriaşe de teren reprezintă o ameninţare pentru agricultură familială şi pentru economia locală.
Suprafeţe însemnate se află şi în proprietatea unor austrieci, însă inclusiv băncile şi companiile de asigurări străine au intuit că la noi preţul pământului va continua să crească, aşa că au cumpărat masiv.
Statisticile Agenţiei de Cadastru arată că cele mai multe tranzacţii s-au făcut în vestul ţării, iar fruntaş este judeţul Timiş, unde în ultimul an s-au dublat.
NICOLAE OPREA, PREŞEDINTE COMISIA DE AGRICULTURĂ CJ TIMIŞ: "În mare parte, recolta a fost luată şi exportată în ţările lor. Și au venit de la ei produse agroalimentare începând de la făină, patiserie, carne, lapte, procesate la ei, adugă plus valoarea la ei în ţară."
În Arad, anul acesta au fost înregistrate 18.000 de tranzacţii cu terenuri agricole, iar străinii au ajuns să controleze 20 la sută din suprafaţă arabilă a judeţului. Pământul cel mai fertil s-a vândut cu 12.000 de euro hectarul.
FLORIN DEZNAN, DIRECTOR FIRMĂ AGRICOLĂ: "Au crescut foarte mult preţurile. E un dezavantaj pentru producătorii, deoarece romanii nu au bani aşa mulţi ca şi firmele care au în spate capitaluri de investiţii."
Străinii au început să cumpere pământ în România din 2014, când piaţă funciara a fost liberalizată.
LIVIU DRAGNEA, PREŞEDINTELE CAMERA DEPUTAŢILOR:
"Trebuie să stopăm cea ce se întâmplă în domeniul vânzării de terenuri agricole în România, este o lege care este păcălită. Vom intra cu un proiect de lege foarte repede în parlament prin care să ajutăm în primul rând românii să cumpere terenuri.”
Decizii similare au început să ia şi stalele vecine. Parlamentarii sârbi, de exemplu, au adoptat o lege care cere fiecărui cetăţean din UE să trăiască în Serbia cel puţin 10 ani înainte de a putea cumpără teren agricol şi nu mai mult de două hectare.
