Luna in care CAS se reduce cu 5 puncte, dar fara acordul FMI. Concluziile misiunii de evaluare a reprezentantilor fondului

Reducerea contributiilor de asigurari sociale este cea mai importanta masura economica din programul de guvernare, dar nu a primit girul FMI. Tot fara acordul Fondului Monetar International, executivul intentioneaza sa majoreze sporurile militarilor si ale angajatilor din serviciile secrete.

"Putem in mod rezonabil si sustenabil sa transmitem spre Parlament proiectul de reducere cu 5 la suta a contributiilor de asigurari sociale incepand de la 1 octombrie, fiindca in felul asta nu trebuie sa crestem niciun fel de taxa, nici un fel de impozit", a spus Victor Ponta.

Romania are cea mai mare rata de impozitare a muncii din Europa. Acum, la fiecare 1.700 de lei platiti unui angajat, alti 1.400 se duc la stat sub forma de taxe si impozite, cei mai multi pentru contributii sociale.

Inca de miercuri premierul a evitat sa mai avanseze un termen sau un procent concret privind reducerea CAS. Joi dimineata, la nici 24 de ore, Victor Ponta parca stia ca nu o va scoate la capat cu cei de la FMI

Citește și

ZF: In Romania, relatia cu Fiscul este o aventura. Cat pierde pe an o firma ca sa completeze acte

De ce Rusia va pierde în războiul din Ucraina. Un expert chinez în geopolitică explică care sunt cei patru factori principali

"Ca sa fiu foarte cinstit, nu am dormit bine azi-noapte, pentru ca dupa aceasta conferinta ma voi intalni cu partenerii nostrii financiari internationali, Comisia Europeana, Fondul Monetar International si Banca Mondiala si a trebuit sa ma pregatesc", spunea premierul in cursul diminetii.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR: "Eu sunt mai relaxat, pentru ca am dormit bine. M-am intalnit de ieri cu echipa FMI".

Ajuns la Guvern, premierul a intrat intr-o intalnire de doua ore si jumatate cu cei de la FMI.

Concluzia: reducerea contributiilor sociale nu se mai face de la 1 iulie, ci de la 1 octombrie, evaluarea acordului va fi amanata pana in toamna, iar Guvernul nu trimite o scrisoare de intentie la Washington.

"In luna noiembrie vom discuta cu FMI si CE constructia bugetului pe 2015 si 2016", a mai spus Victor Ponta.

Desi colectarea taxelor si impozitelor este sub nivelul prevazut, iar evaluarea acordului cu FMI a fost amanata, la Ministerul Muncii se discuta deja despre noi cheltuieli: majorarea salariilor bugetarilor din 2015, a indemnizatiilor pentru mame si a pensiei sociale.

In plus, Guvernul intentioneaza sa majoreze din a doua parte a anului sporurile acordate personalului militar, angajatilor din serviciile secrete si veniturile profesorilor, fara sa aiba acordul FMI.

Sinteza declaratiilor facute de Victor Ponta dupa intalnirea cu reprezentantii FMI:

- Vom continua sa punem in aplicare un model economic pe care guvernul l-a avut in vedere in acesti doi ani de mandat si care va construi o dezvoltare si o prosperitate de care avem cu totii nevoie. Vom pune in aplicare un model economic total diferit, unde prioritatea este de a crea de locuri de munca.

- Am facut reparatiile sociale absolut necesare - salarii, pensii, cresterea salariului minim, deschiderea unor spitale, scoli.

- Am avut ca prioritate o crestere economica sustenabila si am avut, in 2013, cea mai mare crestere din UE.

- Am acordat facilitati pentru IMM, subventii la agricultura.

- Consideram ca reducerea CAS cu 5 puncte trebuie aplicata chiar de anul acesta si putem sa ne permitem acest lucru.
In urma discutiilor cu partenerii internationali, putem saptamana viitoare sa transmitem catre parlament proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte, din ultimul trimestru. In acest fel, nu crestem niciun fel de taxa si niciun fel de impozit.

- Avem capacitatea pentru 2014 de a acoperi impactul negativ al acestei reduceri, undeva la 850 mil lei pe care ii avem disponibili in buget.
Nu marim deficitul bugetar, nu crestem taxe si impozite

- Cred ca increderea pe care Romania a castigat-o este un bun castigat pe care trebuie sa-l pastram

- Avem de continuat reformele structurale.

- In luna noiembrie vom discuta cu FMI constructia bugetului pe 2015-2016 pentru ca Romania sa-si pastreze toate tintele macroeconomice.

- Precizez ca aceste angajamente - scutire impozit si reducerea CAS - au fost prevazute de la inceput in programul de guvernare al USL si multumesc dl Tariceanu si dl Chitoiu care ne-au ajutat sa facem un proiect economic de succese.

____________________________________________________

Potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax, board-ul FMI se va reuni abia in toamna pentru a analiza rezultatele misiunii de evaluare.

Anuntata ca masura fiscala de baza in programul de guvernare al Executivului, reducerea CAS cu 5% este cel mai fierbinte subiect de discutie intre autoritati si delegatia FMI, venita pentru a treia evaluare a acordului cu Romania.

Data ca sigura de la 1 iulie anterior discutiilor, reducerea CAS era incerta inaintea intalnirii dintre cele doua parti. De altfel, premierul Victor Ponta si-a nuantat, ieri, declaratiile sustinand ca va incerca sa convinga reprezentantii FMI sa accepte reducerea "intr-o perioada de timp rezonabila, evitand sa precizeze daca acest lucru se va intampla de la 1 iulie.

"Ne apropiem de finalul discutiilor cu partenerii nostri internationali, Comisia Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala. Joi vom avea o intalnire finala in care tragem niste concluzii. Important este ca obiectivul principal, si anume o relaxare fiscala in ceea ce priveste impozitarea muncii, sa fie atins intr-o perioada de timp rezonabila. Sincer, sper ca si acestia sa nu-si fi schimbat parerea, in special fostii colegi liberali, si sa sustina Guvernul in efortul pe care il facem, de relaxare fiscala, tinand cont de datele foarte bune privind cresterea economica, reducerea deficitului, a cheltuieililor bugetare de la inceputul anului", spunea Ponta, miercuri.

Ministrul Finantelor, in schimba, dadea ca sigura reducerea contributiilor de asigurari sociale din 1 iulie. "Acesta este obiectivul zero al meu. Reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie 2014”, declara recent Ioana Petrescu.

Masura ar fi ps la dispozitia firmelor peste doua miliarde si jumatate lei numai in 2014. Patronul decide insa ce face cu banii, daca ii pastreaza, ii reinvesteste in firma, ii da salariatilor sau angajeaza noi oameni. In functiie de salariile medii din breasla, economiile din reducerea contributiilor sociale variaza de la cateva zeci la cateva sute de lei pe luna.

O infuzie de bani mult asteptata de mediul privat, dar pe care Guvernul, in ciuda promisiunilor s-ar putea sa nu si-o permita. “Daca ne uitam la primele trei luni, daca nu ma insel, discutam de peste un miliard trei sute de mii lei venituri din taxe si impozite necolectate fata de program", spune Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

Esec cu final asteptat. Guvernul nu stia foarte clar cum sa acopere gaura de 1,5 mld. lei din buget, dupa reducerea CAS

Ministrul Finantelor declara recent ca autoritatile de la Bucuresti nu vor negocia cu FMI largirea bazei de impozitare, ca masura compensatorie pentru scaderea cotei cu 5 puncte procentuale la CAS.

"Am luat in calcul mai multe scenarii. Vrem date finale pe colectare si in aceasta luna. In linii mari este vorba sa ne bazam si pe veniturile de la buget si pe taxa de constructii speciale. Vom vedea daca este vorba si de taierea de alte cheltuieli. Exista mai multe scenarii cu FMI. Sa vedem ce acord va fi convenit", a spus Ioana Petrescu.

Ea a precizat ca estimeaza pentru acest an o crestere economica mai mare decat anul trecut, cand s-a inregistrat un avans de 3,5%, deci implicit mai mare decat cea inscrisa in legea bugetului, de 2,2%. Cifrele macroeconomice vor fi renegociate cu delegatia FMI.

Ministrul Finantelor a aratat ca pentru a doua jumatate a anului scaderea contabila a veniturilor din reducerea CAS cu 5 puncte este evaluata la 2,6 miliarde lei, dar influentele pozitive, plus impozit pe profit, scaderea cheltuielilor cu personalul bugetar, alte venituri, reduc aceasta suma la nivelul bugetului consolidat la 1,5 miliarde lei.

Romania, printre cele mai mari contributii sociale, la cele mai mici venituri din UE

Desi salariile din Romania sunt cele mai mici din UE, dupa cele din Bulgaria, statul aduna la buget sume semnificative, in conditiile in care fiscalitatea pe forta de munca se plaseaza printre cele mai mari din UE.

Astfel, sarcina angajatorului este sa plateasca o contributie de asigurari sociale de minimum 20,8% si de maximum 30,8%, in functie de conditiile de munca, o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale intre 0,15 si 0,85%, contributia de asigurari de sanatate de 5,2%, contributia pentru concedii si indemnizatii: 0,85%, contributia pentru somaj de 0,5% si contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, de 0,25%.

Angajatul la randul sau plateste contributia individuala de asigurari sociale de 10,5%, contributia individuala de asigurari de sanatate de 5,5% si contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj de 0,5%.

In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota de 4,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.

La aceste sume se adauga impozitul pe venit de 16%.

In aceste conditii, Romania ajunge la un total de peste 45% reprezentand contributii sociale la stat, cifra care o plaseaza intre cele mai dezvoltate economii ale Europei: Finlanda, Belgia, Olanda si Suedia, care au CAS de 50% si peste, sau Germania, Franta, Islanda si Elvetia, tari in care angajatii si angajatorii platesc contributii cuprinse intre 45% si 50% din venituri.

INFOGRAFIC INTERACTIV: Taxe si contributii sociale in Europa. Romanul plateste mai mult ca francezul sau britanicul. Cat lucram comparativ cu restul Europei

Cu cati bani ramane un angajat cu salariul minim pe economie, dupa plata CAS si, mai ales, cat plateste angajatorul pentru el

Salariul minim brut pe tara este in prezent de 850 de lei, urmand sa fie majorat la 900 de lei, de la 1 iulie. Astfel, dupa plata contributiilor si a impozitului catre stat, un angajat primeste lunar un salariu net de 636 de lei. Insa costul total al angajatorului pentru un salariat pe care il plateste cu minimul pe economie este de 1.086 lei.

Incepand cu 1 iulie, salariul minim brut va fi de 900 de lei, netul creste la 670 de lei, iar costul total cu un salariat se va ridica undeva la 1.150 de lei.

In ceea ce priveste salariul mediu brut pe economie, acesta a crescut in aprilie cu 1,7% fata de martie, la 2.395 de lei, ceea ce inseamna un castig net de 1.735 lei.

Romanii muncesc 6 zile pe luna pentru plata taxelor salariale, cat cehii, mai mult ca polonezii si dublu fata de ucrainieni

Angajatii romani lucreaza aproximativ sase zile pe luna doar pentru a-si plati taxele salariale catre stat, similar cu cehii, cu o zi mai putin decat ungurii dar aproape dublu comparativ cu ucrainienii, potrivit unei analize realizate de compania de consultanta Accace.

Studiul ia in calcul contributiile sociale si impozitul pe venitul obtinut din salarii valabile la sfarsitul lunii noiembrie, in sase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, Romania si Cehia, datorate de angajatii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe luna.

Potrivit analizei Accace, angajatii din Ungaria lucreaza circa 34% din timpul de munca dintr-o luna, aproximativ sapte zile, pentru plata taxelor catre stat, in timp ce aproximativ 30% din munca prestata de angajatii din Cehia si Romania intr-o luna, aproximativ sase zile, reprezinta de fapt timpul prestat pentru acoperirea valorii contributiilor sociale si a impozitului.

In top urmeaza angajatii polonezi si slovaci, care muncesc aproximativ cinci zile, respectiv 25% din timpul de munca lunar, pentru acoperirea contributiilor si a impozitului pe venit, in timp ce ucrainienii lucreaza doar putin peste 3 zile jumatate, respectiv 18% din timp, acestia din urma avand insa un nivel foarte scazut al contributiilor sociale datorate de angajat, spre deosebire de restul tarilor analizate.

Evaziunea fiscala, in crestere pe perioada crizei. Un sfert provine din neplata CAS

Evaziunea fiscala a crescut in perioada de criza cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% in 2008 la 14% din PIB in 2012, dar in scadere fata de 2010, cand majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplatite, de 15,2% din PIB, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.

Mai multe de jumatate din aceasta suma provine din evaziunea pe TVA, care reprezinta 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim in 2010, cand a urcat pana la 9,58% din PIB, dupa ce statul a decis cresterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.

Pe locul secund se plaseaza contributiile de asigurari sociale, cu venituri neincasate de aproape 20 milliarde lei si o pondere de 3,24% din PIB.

"Contributiile la asigurarile sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscala totala, in principal prin intermediul fenomenului de«munca la negru» salariati in economia subterana). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numarul de salariati pe baza anchetei asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) si numarul de salariati din cercetarea statistica privind costul fortei de munca in unitatile economico-sociale. La nivelul anului 2012, in Romania erau circa 1,45 milioane salariati la negru, reprezentand aproximativ 23% din totalul salariatilor din economie", se arata in raportul Consiliului Fiscal.

In calculul evaziunii fiscale la CAS si impozitul pe venit, s-a luat in calcul remunerarea salariatilor aferenta valorii adaugate corespunzatoare muncii la negru si sectorului informal (populatie). In ceea ce priveste evaziunea fiscala la impozitul pe profit, s-a luat in calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservata (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) si ponderea acestuia in total excedent brut din exploatare din economie.

Bugetul de asigurari sociale ar putea intra in colaps. Sistemul de pensii de stat, schimbat din temelii

Sistemul de pensii din Romania are nevoie in fiecare an de 2 miliarde de lei ca sa reuseasca sa achite cele 5,2 milioane de pensii din contributiile a doar 4,3 milioane de salariati. Acum 10 salariati sustin 12 pensionari, iar cu totii au in comun bugetul national.

Ca sa nu mai depinda de nimeni, autoritatile vor ca tinerii care intra de anul viitor pe piata muncii, de exemplu, sa nu mai contribuie la comun.

"Un model care functioneaza in momentul de fata in Suedia si Polonia si care prevede un fond de pensii format din conturi individuale ale contributorului pentru oricare dintre cetateni care incheie pentru prima oara un contract de munca”, declara, recent, Rovana Plumb, ministrul Muncii.

Adica noii angajati nu vor mai contribui la bugetul de pensii, ci banii pentru asigurari sociale vor fi virati intr-un cont individual.
De exemplu, dintr-un salariu de 1.600 lei pe luna, circa 230 de lei s-ar duce in contul individual. Dupa un an se strang 2.750 de lei, iar la finalul stagiului minim de cotizare se vor aduna 21.500 euro.

Speranta de viata a unui roman este in prezent de 73 de ani la barbati si 75 de ani la femei. Cu alte cuvinte traim, in medie, maximum 10 ani dupa ce iesim la pensie.

Sistemul propus pentru tineri seamana izbitor cu cele de pensii administrate privat, iar reprezentantii acestora din urma nu cred intr-o astfel de masura.

Daca masura s-ar aplica de anul viitor, vom vorbi de primii pensionari pe noul sistem abia in 2050. Pana atunci sistemul public ar putea avea probleme mari peste doar 17 ani, cand generatia "decreteilor”, adica 1,7 milioane de persoane nascute in doar 4 ani, intre 1968 si 1972, vor iesi la pensie. Asta inseamna o crestere brusca de 32%, a numarului de pensionari, in timp ce platitorii de contributii la buget vor fi din ce in ce mai putini.

Simona Cioacata, editor www.incont.ro

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Zinedine Zidane revine! S-a înțeles cu noua sa echipă