Ar presupune un control strict al cheltuielilor, mai ales in privinta majorarilor salariale, o prioritizare a alocarilor bugetare si in acelasi timp o intarire a aparatului fiscal in asa fel incat sa fie totusi colectate venituri la buget in ciuda incetinirii economice.Razvan Voican, redactor sef adjunct Ziarul Financiar

Pe de alta parte, tarile din Europa de Est nu prea mai au de unde sa obtina imprumuturi. De exemplu, miercuri, Banca Centrala din Grecia a avertizat bancile elene ca este riscant sa acorde credite tarilor din aceasta regiune.

Chiar daca in cazul Romaniei nu se pune problema unui acord cu FMI, ci doar de o supraveghere a politicilor economice, e cam acelasi lucru. Conditiile puse de institutia de la Washington sunt foarte dure. In unele tari se ajunge nu numai la inghetarea salariilor si pensiilor, ci chiar la reducerea acestora.

In toate tarile in care este prezent Fondul Monetar, sunt impuse conditii drastice printre acestea numarandu-se un deficit bugetar foarte mic, ceea ce inseamna de fapt reduceri de cheltuieli. Asta se traduce prin inghetarea salariilor si a pensiilor.

Pentru reducerea deficitului nu este suficient doar sa tai din cheltuieli, mai trebuie sa cresti si veniturile. Astfel, Guvernul ar putea impune noi taxe si impozite sau sa modifice nivelul actual de impozitare.

Poate fi o veste buna in contextul in care necesarul de finantare al Romaniei este destul de ridicat in 2009 si poate fi vazut ca un semnal pozitiv de catre investitori. Un posibil acord de genul acesta poate diminua presiunile de depreciere si poate, de ce nu, sa stabilizeze moneda nationala si chiar sa o aprecieze.Ionut Dumitru, analist economic

Analistii spun ca totusi sprijinul financiar international ar avea si un efect pozitiv : leul ar putea sa se intoarca sub nivelul de patru lei.

Dupa Revolutie, primul acord cu FMI a fost incheiat in 1991, dupa care au urmat inca sase. Ultimul a fost semnat in 2004. In ultima perioada, FMI a avut doar consultari anuale cu Guvernul roman.

Doua tari vecine cu Romania au primit sprijin de la FMI : Ungaria, peste 12 miliarde de euro, la care s-au adaugat de la Uniunea Europeana inca 4,9 miliarde de euro, plus un miliard de la Banca Mondiala. La randul lor, si ucrainienii au imprumutat aproape 13 miliarde de euro. Acestia sunt nevoiti sa reduca drastic cheltuielile intr-o perioada economica dificila, ceea ce ar putea accentua recesiunea.

Alte tari, precum Letonia, trebuie sa reduca salariile profesorilor, soldatilor si altor bugetari cu 15%.