Sfaturile antreprenorilor pentru tinerii romani care vor sa fie noul Mark Zuckerberg. Ivan Imhoff: Trebuie sa treci prin asta
PROGRAMATORII SUCCESULUI, PARTEA II. Miile de programatori de la Cluj lucreaza in masa pentru piata externa. Piata este insetata de oameni bine pregatiti si cu insusiri profesionale care sa faca fata cererilor din mediul digital.
Antreprenorii realizeaza insa ca fara investitii in proiecte noi si inovative, dezvoltarea IT-ului romanesc se poate sparge ca o bula de sapun.
Tineri care au lucrat in lumea larga se intorc acum acasa, o decizie luata adesea cu ajutorul atmosferei de la Cluj. Inovarea este esentiala si e nevoie de un val de entuziasm si de creativitate care sa traga o intreaga industrie spre varful pietei. Romania poate deveni in sine un brand si un producator original. Doar sa nu pierdem momentul.
In ultimele luni, tot mai multe localuri din orasul de la poalele Feleacului au adoptat o metoda complementara de comanda.
Lucian Cramba, antreprenor: "E un produs gandit sa optimizeze timpii morti dintr-un local si e un produs care te ajuta sa castigi timp si sa interactionezi mai mult cu prietenii tai, nu neaparat cu ospatarul.
Instalezi aplicatia, dupa ce instalezi aplicatia va sti in ce local esti si la ce masa esti si in felul acesta poti trimite direct comanda la bar, fara sa mai astepti dupa ospatar.
Vrem sa fie un ajutor pentru ospatari, vrem sa-I ajute cand sunt locatiile foarte agglomerate, cand vor sa vanda mai mult.
Ce vreau eu, uite, un energizant vreau. In momentul asta, la bar comanda a fost primita. Poti sa chemi un ospatar la masa, poti sa-l chemi sa-ti aduca nota sau sa-ti debaraseze masa."
Tinerii atreprenori au gasit un investitor dispus sustina proiectul cu 125 de mii de euro si acum au visuri mari!
Proiectele noi abunda in Cluj. Nu se stie insa cate dintre ele vor reusi. Pe Vlad si partenerii lui i-am cunoscut acum cateva luni cand s-au oferit sa construiasca gratuit pentru ANAF un magazine online pentru produsele confiscate.
Vlad Stanescu, antreprenor IT: "Odata intrate, in aceste categorii se vor gasi produse pentru care cumparatorul doreste sa vada oferte si pe care doreste sa le achizitioneze si la fel avem o selectie de produse star pe care le vom avea pe prima pagina. O categorie oferte special in care vor prezenta probabil apartamente, masini si alte bunuri de valoare, nu neaparat ieftine."
Situl pentru ANAF va fi construit pe o platforma pe care au dezvoltat-o la Cluj pentru comert electronic.
Vlad Stanescu: "Noi la agentie am dezvoltat magazine de sute de mii si pana intr-un million de produse. Daca discutam de un magazin care de exemplu vinde piese auto, foarte usor ajungem de exemplu la un million de produse."
Proiectul pe care l-au gandit poate sa construiasca rapid, in doar o saptamana sau doua, un magazin virtual ieftin.
Clujul este pe harta europeana a evenimente si targuri IT. Strainii sunt interesati, vor sa testeze piata locala si sa valorifice experientele de aici.
Hando Sinisalu, fondator si CEO Marketing International: "Am fost in urma cu 25 de ani, ca student, in Cluj. A fost o aventura. Imi amintesc ca a fost o calatorie pe cinste. Trenul era in intuneric total, nu erau lumini deloc si orasul era in intuneric si el, dar intampinarea a fost foarte calduroasa."
Hando este din Estonia, tara cu cea mai mai mare dezvoltarea a serviciilor publice IT, tara in carea fost inventat Skype-ul si e un model European si mondial.
Hando Sinislau: "Daca gandirea noastra este setata pe gandirea de masa, volume la preturi foarte joase, cu siguranta este o capcana, si nu este de ajutor economiei, si trebuie sa ne schimbam mentalitatea si sa producem produse de inalta calitate la preturi mari.
Ei sunt generatia care vor impinge out-sourcingul bazat pe economie intr-o etapa viitoare catre inovare, economie bazata pe creativitate, sa inventeze branduri romanesti, si companii recunoscute global. Sunt convins ca se va intampla, dar trebuie sa mai treaca 15-20 de ani."
Experientele strainilor sunt toate legate de multa munca si capacitate de rezistenta.
Ivan Imhoff, fondator si CEO House of Kaizen: "Companiile occidentale au inceput in 2000 si nu poti inlocui experienta de a esua, trebuie sa fii apt sa "mirosi" esecul, sa intelegi esecul, si de abia dupa aceea ca sa construieti, trebuie sa treci prin asta. Nu poti sa inlocuiesti aceasta experienta. Daca nu ai aceasta fundatie pentru a cadea in genunchi. Sa-ti zdrelesti genunchii, sa te ridici sa intelegi, totul va fi simplu. Tinerii din universitati vin si spun "voi face un nou Apple, voi fi noul Mark Zuckerberg" si sunt mii de copii care n-au cazut niciodata si nu si-au ranit niciodata genunchii."
Ivan recunoaste ca firmele romanesti de IT sunt recunoscute si pentru inteligenta, nu doar pentru forta de munca ieftina.
Ivan Imhoff: "Trebuie sa explicam fiecarei echipe ce trebuie sa faca, ca in manualul IKEA. Daca uiti pasul 5, aoleu, constructia ti se prabuseste pe jos, trebuie sa fi apt sa treci dde la pasul 4 la pasul 6, sa intelegi unde se duce, lasa-ma sa te duc acolo. Companiile romanesti inteleg asta, dar mai este un drum lung de parcurs."
Un rol important pentru dezvoltarea IT-ului al Cluj l-au avut universitatile tehnice care au creat un bazin de recrutare consistent. Dar nu e de ajuns. Mai toate companiile au nevoie de forta de munca si au propriile departamente de scolarizare.
Seara, dupa 18, zeci de tineri studiaza la scoala informala de IT, o platforma a informaticienilor care isi predau mai departe cunostiintele dobandite.
Razvan Voica, scoala informala de IT: "Practic, nu avem cadre didactice, trainerii nostril sunt oameni care lucreaza actualmente in industrie, multi dintre ei vin cu o experienta notabila, 10 ani de industrie.
Ne-am dat seama ca un model privat ar functiona mult mai bine, pentru ca astfel putem sa si remuneram eforturile lor, si sa avem asteptari din punct de vedere al calitatii, dar bineinteles ca exista si o zona sociala a lucrurilor: primeam intrebari de la prieteni, cunostiinte ca ce trebuie sa fac sa ajung in IT."
Este o incercare de a acoperi nevoia din piata. La sfarsit, dupa un an, absolventii trebuie sa fie pregatiti pentru un nivel junior intr-o companie IT.
Razvan Voica: "In momentul asta ne apropiem de aproape 1300 de absolventi la nivel national, am reusit sa extindem proiectul in mai multe orase din tara. Este si in Bucuresti acum, este si in Timisoara, in Iasi, bineinteles in Cluj unde am inceput si in Oradea."
Costurile sunt suportate de catre cursanti si nu sunt deloc mici, in jur de 3000 de euro pe an, dar prin acest program educational investitia poate fi amortizata destul de usor prin veniturile de viitor programator.
Dar nu totul se invata in scoala. In ultima perioada au inceput sa apara acceleratoarele de afaceri IT si proiecte start up, proiecte de inceput cu un grad mare de potential succes.
Jennifer este americanca si a venit in urma cu mai bine de 3 ani sa sustina SpheriK, un centru in care investititori privati impreuna cu Universitatea Babes Bolyai si Universitatea Tehnica Cluj Napoca promoveaza idei promitatoare de afaceri.
Jennifer Austin, Acceleratorul Spheric: "In lume, un accelerator functioneaza dand finantari, sfaturi pentru afaceri si spatiu de lucru. Filosofia noastra este sa ajutam firmele aflate la inceput cu orice au nevoie pentru a reusi cu tot ce ne sta in putere, asta inseamna cusrsuri sfaturi extinse si consultanta de la idee pana la produs si punerea in piata a acestuia.
Primul lucru la care ne uitam este la echipa si la oameni, pentru ca in cazul afacerilor de inceput, start-upsurilor, ideile se mai pot schimba, si chiar ne uitam la character si la determinare."
Vlad Iuhas este unul dintre ei care dau sfaturi viitorilor antreprenori.
Vlad Iuhas, antreprenor: "Sunt clujean, am plecat la masterat in State, dupa aceea am lucrat acolo intr-o corporatie, dupa care am deschis eu un start up in State.
Start-up-ul l-am fondat in San Francisco, inca e acolo si echipa am tinut-o in Romania. Aveam echipa de dezvoltare in Cluj, start-up-ul fiind acolo."
Vlad, impreuna cu partenerii sai, au impresionat prin proiectul lor, Pangea Communication, companii precum Facebook sau Google. Au dezvoltat o tehnologie bazata pe un soft special care transforma datele de pe o pagina de internet in unde sonore pe care le transforma apoi catre telefonul mobil. Aplicatia ajuta ca informatia sa fie accesibila si atunci cand nu exista acces la internet.
Vlad Iuhas: "Mi se pare ca oportunitatile in Romania au crescut extraordinar de mult. Cred ca este un talent exceptional in Romania, desi neslefuit, intr-un stadiu incipient si-mi place si am hotarat sa ma implic mai mult."
Acum ajuta tinerii cu idei sa-si dezvolte afacerea si sa stie sa si-o prezinte in fata potentialilor investitori.
Jennifer Austin: "Cine crede ca la Cluj se va sustine doar din servicii outsourcing e o prostie. E un inceput bun si va continua sa fie operatiuni in dezvoltare aici, dar trebuie sa se dezvolte aptitudini mai bune, mai multe capabilitati.
Cristi este fondatorul la Bounds Mach si ce e interesant la Cristi este ca nu este doar o persoana tehnica, dar este si un fost sportive de performanta si asta liposeste la multe afaceri de inceput in Romania, persoane multifunctionale.
Cristi Anghel: "Am jucat baschet profesionist 3 ani si am inceput sa intru in ultimul an in mediul asta si am prins o oportunitate senzationala cu baietii de la Spheric."
Aplicatia pe care echipa lui Cristi intentioneaza s-o dezvolte va permite sportivilor sa isi gaseasca parteneri de acelasi nivel de indemanare, precum si rezervarea unui teren pentru joc.
Cristi Anghel: "Ce vreau eu sa fac ii sa ajut jucatorii amatori de sporturi sa isi gaseasca partenerii sa intre in activitati in care n-ar intra in mod normal daca n-ar avea competitii la nivelul lor."
O alta idee care se dezvolta in acceleratorul de la Cluj este cea a unui program de gestionare de stocuri si de vanzari tinut intr-un mediu virtual.
Alex Mares, antreprenor: "Tot ce inseamna bar, restaurant efectiv. Unde poti sa-ti configurezi salile, cu mese. Cu scaune, cu absolut tot. Poti sa intri pe o anumita masa, poti sa cauti anumite produse, cum ar fi alune la vrac. Poti sa pui tot felul de produse si intr-un final scoti un bon fiscal, card, cash, sunt mai multe metode de plata.
Folosim si prima imprimanta autorizata de minister care este 100% wireless.
Noi taiem din birocratia asta, s-o ajutam la treaba asta. Poti sa scoti facturi sau poti sa le trimiti pe mail.Contabilul sau cine e angrenat in buissnisul asta poate avea acces de oriunde."
Gabriel Cretu: "Am inceput sa facem produsele noastre si am inceput nu cu un numar mic, ci cu 9 produse. Dezvoltam produsele din ce in ce mai mult. Nu stim tot, nu putem sa zicem ca avem o reteta, sunt si in diferite domenii, dar ce pot sa zic e ca avansam cu fiecare din ce in ce mai mult.
Unele sunt pentru domeniul universitar, altele sunt pentru buissnisuri mai mici care nu si-ar permite sa dezvolte chestii de acest gen.
Am dezvoltat unele jocuri, vrem sa intram in partea de realitate virtuala. In prima parte facem cateva experimente, dar vrem sa vedem ca functioneaza.
Da, nici nu ne asteptam ca toate produsele sa aiba succes. Exista sigur o serie de produse care vor aduce beneficii, acum vom vedea cat de mari sau mici. Unele s-ar putea sa nu reziste pietei si sa le inchidem la un moment dat."
Unul dintre proiectele care sunt deja in faza de implementare la Cluj este o aplicatie pentru programari online. Claudiu Campean coordoneaza echipa de dezvoltare.
Claudiu Campean, manager de proiect: "De la medic, la stilist, la veterinar, la avocat, la service auto si asa mai departe. Azi se pot face o gramada de lucruri care pareau SF acum 10 ani.
A pornit de la nevoile oamenilor care lucreaza aici, cum sa-si faca programarile, cum sa fie notificati de programarile respective.
Avem 30 de buisness-uri care la randul lor au vreo 30 de mii de clienti si pe care acum ii invatam sa foloseasca programarea online. Deci un start destul de bun."
Intr-o parcare din Cluj il intalnim pe Iulian Padurariu. Acesta este un om plin de idei, un antreprenor care a optat sa experimenteze diverse afaceri care s-ar putea ca intr-un viitor apropiat sa se bucure de succes.
Iulian a venit cu o idee pe care a vazut-o in Occident, dar pe care a adaptat-o la Cluk: car sharing, folosirea in comun a unei flote de masini in perimetrul orasului.
Iulian Padurariu: "Actualmente avem 50 de masini sa zic asa clasice, adica combustibili fosili, si fix astazi se mai face livrarea unei sarje de 30 de mini-uri. Deci vom avea in total spre 100 de masini.Noi ne dorim ca intreaga flota sa fie de masini electrice intr-un viitor foarte apropiat."
Pana atunci se chinuie cu autorizatiile pentru statiile de incarcare care necesita aceeasi birocratie ca pentru constructia unui imobil.
Iulian Padurariu: "Pentru Romania, e un exercitiu de pionierat. Aceste masini sunt parcate ca orice alte masini, le gasesti pe o aplicatie de mobil, te duci langa ea. Statistic vorbind, noi avem o masina cam la 5 minute de mers pe jos, pe raza orasului. Asta inseamna cam acelasi timp in care astepti un taxi. Atata timp cat ai un cont activ la noi, o deschizi cu telefonul pleci, o lasi unde ai nevoie in oras si gata."
Acum, peste 3000 de clujeni sunt membri inscrisi care pot utiliza masinile imprastiate prin oras. Costurile pot fi sub pretul unui taxi. Consumatorii platesc un leu pe km sau mai mult, in functie de masina pe care o folosesc.
Iulian Padurariu: "Media curselor e la 13 minute, iar pretul mediu e undeva la 10 lei. Cum vezi acum, este trafic stationar in oras, acuma pretul e la jumate. Avem un sistem unic in lume, chiar daca e greu de crezut. Am facut pretul in functie de viteza masinii si atunci cand viteza scade la 15 km pe ora, tariful scade la jumatate.
Sincer, nu e primul start up pe care-l fac, as putea spune ca am bagat bani, cateva zeci de mii de euro, in fiecare start up.
Pana acum, afacerea e finantata de un grup de investitori locali, persoane fizice sa zicem, din Romania, Si pana acum am strans din 2 runde de finantare 500 de mii de euro. Acum, practic pe langa cei 500 de mii care sunt in capitalul firmei, mai avem un million de euro finantare din partea unei banci din Romania."
Iulian Padurariu face naveta saptamanal de la Viena, acolo unde s-a mutat cu sotia si cei doi copii. In urma cu cativa ani si-a propus sa-si schimbe constant orasul de resedinta pentru noi si noi oportunitati.
Iulian Padurariu: "Stau de 8 ani, deja am intrat in al noualea an de cand m-am mutat la Viena, Gluma mea preferata e ca m-am mutat la Viena ca nu-mi mai permiteam sa stau in Bucuresti. Si acum fac naveta intre Viena si Cluj si ies mai ieftin decat sa fi stat in Bucuresti."
Iulian e membru intr-o retea de consultanta globala in marketing strategic care are sediul pentru Europa Centrala si de Est la Viena, studiaza si implementeaza fundamentele pe care se construiesc afaceri de success.
Iulian Padurariu: "Cumva mobilitatea vine spre a oferi oamenlor sansa de a calatori si a se bucura oriunde au ei nevoie si nu de a gandi "aoleu, am o masina si unde o servicez, unde o parchez, pentru ca in car sharing totul e inclus. Service, parcare.
Primele 6 din urmatoarele 30 de miniuri. Hai cu Mini…Toate au cutie automata, masini mici, pentru oras, ar trebui ca cei din Cluj sa fie superfericiti cu ea.
Noi avem un sistem de rating, o steluta pentru interior si un apart exterior si cand se goleste si stii ca cel care a folosit-o n-a prea avut grija de ea. Avem o echipa de intretinere care fuge si le incarca, le spala, le curata.
Are si o component educationala acest program, adica oamenii pot sa inteleaga ca putem folosi in comun niste bunuri, atata timp cat ne pasa de ele ca si cum ar fi ale noastre."
Folosirea in comun a masinilor nu e singura idee pe care Iulian o are in dezvoltare.
Iulian Padurariu: "Avem niste etichete inteligente sa spunem. Transforma cosul de gunoi intr-un cos de gunoi inteligent. In momentul in care ai terminat laptele sau o bere sau mai stiu eu ce, arunci cutia la gunoi. Gunoiul in sine stie ca tu ai terminat laptele si atunci declanseaza o actiune automata de comanda cum ar veni. Se trimite intr-un server, si cand se aduna de 10 lei, 50 de lei, comanda, iti vinea acasa. Si apoi, pe langa ce-ti comanda automat, tu poti sa-ti reciclezi in functie de aceste etichete inteligente. Adica merg ficare, hartie la hartie, sticla la sticla, aluminiu la aluminiu si asa mai departe."
Echipa tehnica cu care lucreaza cauta de doua luni cele mai bune solutii pentru reimprospatarea stocurilor din frigider.
Iulian Padurariu: "Avem deja primii doi beta testeri in Cluj si oamenii sunt inca putin fascinati. "Cum adica, imi masurati gunoiul?" De fapt asta e, nu numai il masuram, dar il si reciclam.
In timpul tau poate fi directionat automat catre orice altceva, sa citesti, vrei sa faci shopping de produse cu adevarat importante si asa mai departe. Are un cod propriu zis si se programeaza in functie de ce produs este aplicat."
Sunt produse care poate ne vor schimba viata, dar si mersul economiei. Unele afaceri poate vor esua, dar incercarile de a promova produse si idei romanesti, nu vor ramane, cu siguranta fara ecou.
Ivan Imhoff: "Pana la urma, lumea digitala nu are decat 20 de ani, e ca in Vestul Salbatic, si daca tu crezi ca ai un produs bun, fii corect, fi foarte precis si forteaza! Pentru ca aceasta este frumusetea mediului digital, fiecare are sansa lui."
Agenda Digitala pentru Romania 2020 arata ca investițiile totale in sectorul tehnologiei informatiei si a Comunicatiilor vor ajunge la aproximativ 2,4 miliarde de euro pana in anul 2020, iar impactul pozitiv in produsul intern brut va fi de 13%. Va reusi Romania sa performeze, va reusi Romania sa dea produse originale si cu o valoare de piata mare? Depinde doar de noi, de inteligenta si constanta unor proiecte care ne-ar putea schimba viata.
