Secarea raurilor, o afacere in care au intrat "baieti destepti", ministri si biserici. "Noi nu trebuie sa facem bani?"

De multe ori, in spatele investitorilor si al celor care evalueaza impactul de mediu se gasesc numere sonore din politica si de la varful institutiilor de avizare si control. E un tablou al intereselor, iar oficialii care ar trebui sa reactioneze imediat in fata unor abuzuri sunt primii care sar sa ne asigure ca nu e nicio problema pe rauri.

Scandal pe microhidrocentrale
Biologul Calin Dejeu da exemplu raul Taia, din judetul Hunedoara, unde functioneaza o microhidrocentrala, dupa ce directorul de la APM a specificat in scris, ca nu afecteaza mediul dintr-un motiv simplu: "Spune ca nu exista ceva care sa incurce”

Georgeta Barabas este sefa de la APM Hunedoara si a fost consilier al fostului Ministru de la Mediu - Rovana Plumb. Au mers impreuna in 2013 pe raurile din Arges, unde mai multe ONG-uri au organizat proteste, in zonele cu santier de pe raurile Capra, Buda,si Otic - caz despre care am relatat pe larg, in 2011, la “Romania, te iubesc”. La discutii reprezentantii statului au luat mereu apararea constructorilor de la proiect.

Citește și

Festivalul care a distrus o splendida vale din Parcul Natural Bucegi. De ce au inceput ursii sa-i atace pe turisti

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Iata un scandal care a avut loc anul trecut la Raul Alb, In Hunedoara. Dezvoltatorul, fost politist de frontiera, a fost luat pe capota masinii si accidentat la coloana. El a venit impreuna cu mai multi apropiati sa ceara socoteala unor miliitanti de mediu, care ajunsesera la fata locului sa vada in ce conditii va fi amenajata o microhidrocentrala.

Militantii pentru mediu erau insotiti de o jurnalista din Germania si sustin ca cei care nu au reusit sa fuga cu masina, au fost batuti de catre apropatii dezvoltatorului. La randul sau, investitorul a ajuns in stare grava la spital, fiind la un pas de paralizie. Are mai mult teren in zona viitorului proiect si nu dorea ca cineva sa-I calce proprietatea.

Expertii in Mediu, o mare familie
Biologul Calin Dejeu sustine ca incercat si el sa ia legatura cu investitorul inainte de incident, dar a fost oprit de acesta sa ajunga la albia raului. Si in acest caz, dezvoltatorul se prevaleaza de toate avizele. Studiul de evaluare adecvata favorabil baneficiarului a fost intocmit de o doamna inginer din Cluj. Am aflat ca este membru intr-o Asociatie Romana de Mediu, o organizatie profesionala in care activeaza si un fost ministru al Mediului, Sulfina Barbu. Evaluatorul a avut la un moment dat si o functie de conducere in cadrul Asociatiei, fiind printre fondatori, dar sustine ca nu are nicio legatura cu fostul demnitar.

Pe apele de munte sunt multi investitori straini, firme din Italia, Belgia, sau Spania, atrase de piata certificatelor verzi si de usurinta aprobarii lucrarilor. Pe raul Uz, la limita judetelor Bacau si Harghita am gasit un proiect al carui dezvoltator este o asociere cu 3 actionari: patronul unei fabrici de bere din Miercurea Ciuc, un off-shore din Cipru, si …Casa de Pensii a Bisericii Reformate din Cluj Napoca. Ulterior in actionariat a intrat un concern din Ungaria, din domeniul energiei, in care actionar majoritar e … statul maghiar!

Am mers la Cluj sa-i intrebam pe cei de la Biserica Reformata despre asocierea cu off-shore-ul cipriot si implicarea in proiectul de pe raul Uz. "Dar banii din ce se fac? Noi nu trebuie sa facem bani?” spun ei. Oamenii se plang insa ca nu mai este peste in rau.

Consultare publica fara public
Sefii de la APM Cluj recunosc ca legea este destul de ambigua si in ce priveste consultarea publica, inainte de inceprea lucrarilor. In norme e prevazuta o singura intalnire, nu o perioada mai lunga de sesiuni si discutii ca in alte tari, si un anunt intr-un ziar, care poate fi si de interes local, cum a fost cel depus la dosarul pentru investitia de pe Somesul Rece. In acest caz a fost organizata o singura intalnire de consultare cu cetatenii, la primaria din zona, unde din 10 participanti inscrisi, 8 erau din partea responsabililor de proiect sau angajati ai primarie, in frunte cu primarul, si toti s-au declarat multumiti de investitie. Sunt si cazuri unde nu a venit nimeni.

Acelasi evaluator clujean a participat insa la o dezbatere publica acerba intr-o comuna din judetul Caras Severin, referitor la un proiect pe raul Nera, aproape de Parcul National Cheile Nerei, o zona promovata intens si turistic. Oamenii s-au opus, desi in studiul sau, specialistul a scris ca nu este un impact major asupra habitatelor. In aceeasi perioada, pe raul Nera cei de la WWF Romania au filmat vidre care isi fac culcus langa apa. Evaluatorul si dezvoltatorii au incercat sa-i convinga pe localnici ca proiectul este benefic pentru zona, insa fara succes.

Microhidrocentrala cu explozie
Iata o situatie filmata in aceasta vara, la niste microhidrocentrale amenajate pe raul Dejani, din Muntii Fagaras, in judetul Brasov. Un ghid montan, membru intr-o asociatie ecologica, vede saptamanal zona si sustine ca sefii lui semnaleaza periodic faptul ca proprietarii trag aproape toata apa si ucid ecosistemul, intr-o zona protejata.

Salvamontistii au filmat in prealabil ca lucrarile s-au facut prin detonari masive cu capse pirotehnice, urmate de escavari in stanci, pentru amenajarea tubulaturii, paralel cu albia raului. Spun ca au mers cu maginile la Agentia pentru Protectia Mediului, insa responsabilii s-au facut ca nu vad ce se intampla sus, in munti, departe de ochii lumii.

Salvamontistii sustin ca albia seaca vertiginos ori de cate ori angajatii firmei umbla la setarile centralei aflata la baza proiectului pentru a capta un debit cat mai mare. Am revenit doua luni mai tarziu, sa vedem cum se prezinta raul in sezonul ploios. E si mai rau.

Am filmat in 2011, chiar in acest loc, pe cand era amenajata microhidrocentrala. Dezvoltatorul Dan Frunza, care are si afaceri in domeniul procesarii lemnului, se lauda pe atunci ca lucrarea respecta legislatia in vigoare face eforturi financiare mari pentru a trage conductele in afara raului, ca sa nu distruga albia.

Autoritatile isi paseaza raspunderea
Am mers la Garda de Mediu Brasov cu imaginile. Seful comisarilor pe judet spune ca stie situatia, dar nu si-a imaginat ca lucrurile stau atat de grav. Proiectul a fost controlat asta primavara si vor continua si in aceasta luna, promite comisarul sef. Spune ca debitul trebuie verificat de cei de la Apele Romane, care au filiala taman la Valcea, si de aceasta filiala apartine raul Dejani.

Albia e secata complet, autoritatile vad despre ce e vorba tardiv si inutil si doar impinse de la spate, cand camera e filmare. Avizele pentru proiect au fost luate de la Agentia de Mediu Brasov pe vremea cand seful institutiei era Ciprian Bancila, in prezent prefectul judetului. L-am cautat pentru explicatii dar ne-a comunicat ca nu poate oferi detalii pentru ca se interneaza in spital, din pricina unei hernii. Sesizat de echipa PROTV despre situatia din munti, a spus ca a ordonat verificari pe teren chiar in acest an.

Prefectul este trimisul Guvernului in teritoriu si poate stopa orice abuz privind calitatea mediului. Mai mult, poate sesiza toate autoritatile competente, inclusiv organele de urmarie penala, atunci cand abaterile sunt considerate infractiuni, cum ar fi distrugerea unei zone protejate. Sotia prefectului figureaza in prezent ca angajat la Agentia pentru Protectia Mediului, are rang de consilier superior, la Biroul privind Calitatea Factorilor de Mediu.

Proiectul din zona Lupsa-Dejani este alaturi de cele de pe raurile din Arges, printre exemplele care au dus la declansarea procedurii de infrigement. Investitia s-a facut cu fonduri europene iar in actionariatul firmei l-am gasit si pe fostul senator Ilie Sarbu,care la vremea autorizarii microhidrocentralei era ministrul al Agriculturii si este socrul fostului premier Victor Ponta. Din declaratie de avere de a Senat rezulta ca Ilie Sarbu avea doar 5% din dividende, si contactat, sustine ca a iesit din actionariat, pentru ca afacerea nu ar fi rentabila.

Am mers la actualul ministru al mediului si am cerut in repetate randuri la minister masuri pentru modificarea legislatiei in vigoare….Am reusit sa ii smulgem ministrului o declaratie, intr-o conferinta de presa in care i-am cerut modificarea legislatiei. A promis ca va intocmi o lista cu rauri pe care se va interzice fara exceptie, amenajarea de captari.

Conform legii ministrul poate interveni in planul national de actiune pentru gospodarirea resurselor de apa, si intra in atributiile sale strategia, inspectia, controlul, iar pentru toate acestea a jurat la investire! Altfel, ministrii vin si trec, problemele pe rauri raman.

Apel la presedinte si premier
I-am informat atat pe premierul Romaniei cat si pe Presedinte despre dezastrul de pe rauri. Le- am trimis copii ale acestui reportaj, si facem un apel public catre Administratia Prezidentiala si cancelaria premierului, pentru a opri distrugerea apelor de munte. Articolul 80 din Constitutia Romaniei precizeaza ca Presedintele "reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice si poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.”

La randul sau, Premierul conduce activitatea Guvernului si are Ministerul Mediului in subordonare. Primul ministru are propriul corp de control si poate dispune stoparea unor abuzuri, urmata de sesizarea organelor penale. Guvernul poate institui un moratoriu si poate innaspri legislatia privind autorizarea si monitorizarea santierelor de pe rauri.

Ne facem de ras in toata Europa pentru ca nu stim sa gestionam zone protejate pentru care ne invidiaza o lume intreaga. O caracatita a intereselor seaca apele de munte si vin autoritatile europene sa ne traga de maneca pentru ca ne batem joc de natura. Riscam sa platim bani grei pentru un program al carui beneficiu major, este distrugerea sistematica a mediului, desi culmea, a fost conceput in numele protejarii lui. Raspunderea autoritatilor e impartita, si divizata e si vina tuturor celor implicati in acest dezastru national. Cei de la Protectia si Garda de mediu, din Apele Romane, din Prefecturi si Consilii Judetene, custozi ai parcurilor, evaluatori de proiecte, si pana la demnitari care s-au perindat pe la minister, toti se prefac ca protejeaza mediul si incearca sa ne convinga ca nu este nicio problema cu apele.

Un vechi proverb spune ca " Doar cand ultimul pom va muri, ultimul rau va fi otravit si ultimul peste va fi prins, oamenii vor afla ca banii nu se mananca ". In Romania, cand vom taia ultimul copac, vom seca ultimul rau de munte si vom ucide ultimii pesti din el, vom intelege probabil ca microhidroenergia nu tine nici de foame, nici de sete....tine doar de multa coruptie.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"