Cum functiona "afacerea cu morti" si care era legatura intre ambulanta, sobofiteri si pompe funebre

×
Codul embed a fost copiat

Detalii socante ies la iveala in afacerea cu mortii din Bucuresti. 3 firme de pompe funebre organizau inmormantarea pentru aproape trei sferturi dintre decedati ai caror urmasi foloseau doar ajutorul social oferit de primarie.

Reprezentantii firmelor plateau operatori si asistenti de la ambulanta, paramedici de la SMURD si subofiteri de politie. Si erau informati de indata ce se inregistra un deces, fiind primii care le ofereau familiilor indoliate posibilitatea de a se ocupa de tot ce presupune o inmormantare. Procurorii au cerut astazi arestarea pentru 11 suspecti.

Afacerea incepea in momentul in care rudele pacientilor apelau 112 si cereau ajutor sau anuntau decesul. Operatorul de la Serviciul de Ambulanta isi suna imediat partenerul de la pompe funebre ori ii trimitea un mesaj. Ii punea pe tava informatii pretioase: numarul de telefon al rudelor, adresa si chiar motivul decesului.

Din filiera nu aveau cum sa lipseasca medici si asistenti de pe ambulanta, paramedici de la smurd sau chiar subofiteri de politie chemati la fata locului.

Convorbirile inregistrate de anchetatori arata ca moartea era privita doar ca o sursa de profit.

Citește și
Traian Basescu
Basescu: "Politicienii se ridica deasupra legii". Lista celor care au votat pentru "superimunitate"
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Firmele de pompe funebre care aveau mai multi informatori platiti, ajungeau sa se ocupe de mai multe inmormantari.

Miza o reprezentau cei 2223 de lei acordati de stat ca ajutor ajutor de inmormantare. In fiecare caz, firmele de pompe funebre se ocupau de constatarea decesului, imbalsamare, obtinerea certificatului de deces, a adeverintei de inhumare, sicriu, transport si eventual depunerea dosarului la Casa de Pensii.

In Capitala, zilnic se inregistreaza in medie 13 decese, in general oameni batrani si bolnavi a caror inmormantare este acoperita de ajutorul de la stat. Suma 2223 putea fi decontata de cei de la pompe funebre. Din acesti bani, 600 de lei plateau informatia, de 700 de lei ofereau un pachet de inmormantare, iar restul le intra in buzunar.

Adica aproape 1000 de lei profit pentru fiecare mort. Nu sunt bani foarte multi pentru o asemenea munca. Dar erau obtinuti constant de cei care ajunsesera sa controleze aproape toata piata mortii din Bucuresti. Iar ponturile veneau unul dupa celalalt. Conform procurorilor, asistentul Romeo Stoian pare cel mai eficient. A dat cele mai multe informatii, desi era pe deplin constient ca incalca legea.

Procurorii au cerut arestarea pentru 11 suspecti. Este vorba despre cei trei proprietari de firme de pompe funebre, trei subofiteri de la Sectia 25 de politie, doi plutonieri paramedici de la SMURD si trei angajati ai serviciului de ambulanta: un medic, o centralista si un asistent.

11 PERSOANE RETINUTE IN DOSARUL "AFACERII CU MORTI"

11 persoane au fost retinute luni seara in dosarul mitei de la firme de pompe funebre.

Printre ei sunt politisti, un angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si trei patroni ai unor societati care asigurau servicii funerare.

Potrivit procurorilor, cand ajungeau la locul unei tragedii, angajatii statului le dadeau de veste contracost si celor care vand sicrie.

S-a ajuns pana acolo incat uneori cei care isi cautau clienti pentru servicii funerare, contactau familiile chiar inainte sa se declare oficial decesul.

CUM FUNCTIONA RETEAUA "AFACERII CU MORTI" DIN CAPITALA

afaceri morti

26 de angajati de la SMURD, Serviciul de Ambulanta, Politie, ISU, dar si patronii unor firme de pompe funebre dau acum socoteala pentru fapte care n-au nicio legatura cu moralitatea.

Cand ajungeau la locul unei tragedii, angajatii statului le dadeau de veste, contra-cost, si celor care vand sicrie. Mai grav este ca in tot acest trafic cu informatii confidentiale s-a ajuns pana acolo incat, uneori, cei care isi cautau clienti pentru servicii funerare contactau familiile, chiar inainte sa se declare oficial decesul.

Patronii a patru firme de servicii funerare sunt acuzati ca dadeau spaga cate 600 de lei ca sa obtina primii informatia ca o persoana a murit si, sa obtina numerele de telefon ale celor din familie. Datele erau preluate uneori direct de la 112 de medici, ambulantieri sau de politisti si vandute ulterior.

afaceri morti

Sediul societatii unuia dintre suspecti a fost perchezitionat de anchetatori, care au incercat sa faca o legatura intre informatiile oferite ilegal dintr-o baza de date secreta si contractele incheiate de aceasta firma.

Lupta pentru clienti era atat de mare incat angajatii de la pompe funebre treceau peste orice fel de moralitate. Au fost cazuri in care nici macar nu asteptau sa fie inregistrat decesul unei persoane si luau deja legatura cu familia ca sa isi ofere serviciile. Revoltati, unii apartinatori au facut sesizari la Ministerul Sanatatii, care le-a transmis apoi la politie si s-a declansat o ancheta.

"Este total imoral ca oamenii sa aiba un pacient in stare critica, nici macar sa nu fie declarat decesul si deja firma de pompe funebre sa dea telefon si sa spuna 'noi oferim servicii'. Era un lucru penibil, care ne strica si imaginea la tot sectorul de urgenta si puneau personalul nostru in situatii penibile in fata familiilor. Este foarte normal sa se ia toate masurile impotriva celor care au participat", spune Raed Arafat.

afaceri morti

Cei de la pompe funebre aveau toate motivele sa se lupte pentru informatiile confidentiale. In urma serviciilor oferite, castigurile lor variau intre 1.000 si 6.000 de lei, iar concurenta in domeniu este foarte mare.

Ancheta politistilor si procurorilor vizeaza 26 de persoane de la SMURD, Serviciul de Ambulanta Bucuresti, dar si din Politie sau ISU fata de care s-a inceput deja urmarirea penala pentru luare de mita si folosire de informatii care nu sunt destinate publicitatii.

 

afaceri morti

 

Articol recomandat de sport.ro
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
Citește și...
DNA cere Parlamentului European ridicarea imunitatii lui Ovidiu Silaghi
DNA cere Parlamentului European ridicarea imunitatii lui Ovidiu Silaghi

DNA cere Parlamentului European, prin intermediul Parchetului ICCJ, ridicarea imunitatii lui Ovidiu Silaghi, in vederea urmaririi penale a acestuia, pentru trafic de influenta, in dosarul de coruptie al lui Nelu Iordache.

Basescu:
Basescu: "Politicienii se ridica deasupra legii". Lista celor care au votat pentru "superimunitate"

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca va retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici.

Dobre, Vladescu, Macovei, Berceanu, sesizati de Guvern la DNA si SRI pentru contractul cu Bechtel
Dobre, Vladescu, Macovei, Berceanu, sesizati de Guvern la DNA si SRI pentru contractul cu Bechtel

Guvernul va sesiza DNA si SRI pentru nereguli in derularea contractului incheiat cu Bechtel la constructia Autostrazii Transilvania.

Recomandări
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern

„(...) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate”. Asta este una dintre concluziile unui mini-raport prezentat de șeful Finanțelor, Marcel Boloș, în ședința de Guvern de joi, 25 aprilie. 

Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă

Sorina Pintea, fostul ministru social-democrat al Sănătății, a fost condamnată, vineri, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia instanței nu este definitivă.