Modelul comunist al gradinitelor saptamanale revine la moda. Cat costa si ce parere au parintii
Infiintate in vremea comunismului, gradinitele cu program saptamanal redevin interesante pentru parintii extrem de ocupati. Mii de familii care nu au timp sa stea cu cei mici, sau nu isi permit sa plateasca o bona, aleg varianta internatului.
Astfel, fetitele si baietii intra la cursuri lunea si se intorc acasa doar vinerea.
Iuliana este din Timisoara si are o fetita inscrisa la o gradinita cu program saptamanal. A incercat sa gaseasca o solutie pentru a nu sta departe de ea, insa turele de noapte de la serviciu nu i-au dat nicio sansa.
Directorul unitatii spune ca in ultimii ani aceasta forma de invatamant a fost cea mai cautata.
Povesti asemanatoare sunt si in Capitala. Pentru 100 de copii, Gradinita 272 aproape ca inseamna acasa. Petrec aici cel putin 100 de ore pe saptamana, adica de trei ori mai mult decat stau cu parintii lor. In fiecare zi de luni bagajul din sifonier se muta in vestiarul de la gradinita.
Fiecare copil are in dulap haine de schimb pentru toata saptamana, doua perechi de pijamale, prosop, periuta de dinti si hartie igienica. Ei traiesc aici in regim de internat. Iar pentru ca lipsa parintilor sa nu fie resimtita foarte tare, ei vin de acasa cu jucarii.
In internat activitatile sunt aceleasi ca la o gradinita de zi. Diferenta este ca seara pustii nu parasesc cladirea, ci se pregatesc de culcare in dormitoarele amenajate special.
Dar oricat de dragute ar fi ingrijitoarele, cei mici tot sufera.
O familie cu doi copii plateste cel putin 500 de lei pentru gradinita de stat. Daca oamenii au nevoie si de bona mai scot din buzunar inca 1.200. La toate acestea se adauga alte cheltuieli zilnice. Asta inseamna ca o gradinita cu program saptamanal reduce costurile unei familii de aproape cinci ori.
Sistemul nu este inca viabil si la privat.
