Bogatii Europei salveaza satul romanesc. Cat primesc taranii ca sa nu-si dea terenurile strainilor
Satul medieval transilvanean, unde traditiile sunt inca vii, nu se va pastra daca taranii isi vor vinde pamantul strainilor care pot acum sa cumpere cate hectare vor.
Convinsi ca agricultura intensiva, practicata de marii fermieri europeni, va distruge farmecul Transilvaniei rurale, voluntarii unei fundatii fac tot posibilul sa-i sprijine pe localnici sa traiasca lucrand pamantul in mod traditional.
Organizatia a gasit parteneri chiar in Europa Occidentala, unde oamenii regreta ca nu mai vad pe camp pluguri si care cu boi.
Situatia din Transilvania nu e insa singulara - taranii din toate zonele tarii vor fi tentati sa-si vanda terenul strainilor. Acestia il pot cumpara la noi cu preturi chiar si de cateva zeci de ori mai mici decat in europa de Vest.
Cum a devenit Romania o ferma cu proprietar din UE. Harta terenurilor detinute de straini
Locuitorii satelor sasesti din Transilvania, unde si printul Charles si-a cumparat cateva proprietati, sunt obisnuiti cu strainii si stiu ca multi vor sa cumpere teren agricol. Insa nu toti sunt atrasi de farmecul locurilor, asa cum s-a intamplat cu printul Charles.
Oamenii se tem ca multi straini vor cumpara terenuri si le vor schimba destinatia, transformand zone turistice de o frumusete uluitoare in spatii defrisate si investitii pentru agricultura.
"Tinerii o sa fie descurajati, pentru ca stiti ca strainii au mai multi bani ca noi. O sa fie proprietatile lor si o sa faca ce o sa vrea cu ele si nu o sa fie bine pentru noi si o sa creasca si pretul din pricina asta", a declarat Nicolae Cristea - fermier.
O fundatie vrea sa-i ajute pe oameni sa pastreze neatinse zonele cu nume de poveste ca Viscri, Saschiz, Cloasterf, Malancrav, locuri care l-au fermecat pe printul mostenitor al coroanei britanice.
O padure de 25 de hectare din satul Feleag de langa Sighisoara ar fi disparut demult daca nu o salva un strain.
Cu cat se vinde Romania in UE. Pretul terenului agricol, mai mic si de 20 ori decat in Vest
"E o persoana straina, o frantuzoaica care si-a convins sotul sa cumpere acesta padure, dar dupa ce a fost cumparata a fost donata fundatiei noastre. Padurea de langa este detinuta de o firma care o considera o investitie si in urmatorii ani e posibil sa o taie si incercam sa convingem si alte persoane sa cumpere padurea ca sa o salvam", a declarat Cornel Stanciu coordonator de proiecte Fundatia ADEPT.
"Sunt oameni care cred in conservarea biodiversitatii, in conservarea aspectului rural si stunci cumpara ca sa se asigure ca cu acel teren nu se intampla nimic, nimic in sensul negativ", a mai adaugat si Cristi Gherghiceanu coordonator de proiecte Fundatia ADEPT.
Astfel localnicii isi pot munci pamantul, asa cum o fac de sute de ani cu metode traditionale, iar produsele lor pot fi prelucrate tot in atelierul fundatiei. Sprijinul acordat de voluntari micilor producatori a fost apreciat si de Comisia Europeana, care le-a acordat premiul intai pentru comunicare anul trecut.
