Fostul deputat Mihail Boldea ramane la inchisoare, dupa ce ICCJ admite recursul DIICOT
Mihail Boldea ramane in inchisoare, dupa ce judecatorii instantei supreme au admis, vineri seara, definitiv, recursul facut de procurorii DIICOT impotriva unei decizii a Curtii de Apel Iasi.
Curtea de Apel Iasi a stabilit initial ca fostul deputat poate fi judecat in libertate cu interdictia de a parasi tara.
Decizia de vineri a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) este definitiva astfel ca fostul demnitar ramane in continuare dupa gratii. Decizia a fost luata cu majoritate de voturi, ceea ce inseamna ca doi din cei trei magistrati din complet au decis mentinerea in arest a lui Boldea, in timp ce al treilea a respins recursul DIICOT.
Instanta suprema a judecat vineri recursul facut de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) impotriva deciziei Curtii de Apel Iasi de judecare in libertate a fostului deputat Mihail Boldea, cu interdictia de a parasi tara.
Procurorul DIICOT prezent la sedinta le-a spus judecatorilor ca, avand in vedere modul in care Mihail Boldea a incercat sa se sustraga urmaririi penale, precum si tentativele de influentare a procesului, exista riscul ca, odata lasat in libertate, sa incerce influentarea unor martori din proces.
Acesta a cerut instantei mentinerea in arest a lui Boldea, pentru a nu fi perturbata desfasurarea procesului penal.
Avocatii lui Mihail Boldea au aratat ca probele din dosar au fost conservate si au fost deja analizate, in marea lor parte, de instanta de la Iasi. Acestia au precizat ca Boldea nu ar risca niciodata sa fie rearestat, astfel ca nu poate fi admisa justificarea ca va incerca sa influenteze martorii din dosar.
Mihail Boldea le-a spus judecatorilor ca nu-si doreste decat sa ajunga acasa si ca nu va lua legatura cu absolut nimeni, martor sau inclupat, din dosarul in care este judecat pentru crima organizata. "Este ultima zi cand se fac pomenile pentru morti, va rog dati-mi dreptul sa ma duc sa fac pomana dupa tata", a spus Boldea in fata instantei.
In 19 aprilie, Curtea de Apel Iasi a decis punerea in libertate a lui Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crima organizata, la peste un an de la arestarea sa. Judecatorul a dispus inlocuirea masurii arestarii lui Boldea cu cea a obligarii de a nu parasi tara, decizia fiind contestata la instanta suprema.
Curtea de Apel Iasi a mai dispus eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Tudorel Vranceanu, judecat in acelasi dosar.
Instanta Curtii de Apel Iasi a aratat, in motivarea deciziei, ca Mihail Boldea nu mai reprezinta un pericol social, iar riscul de a influenta partile din dosar a scazut, dupa ce fostul deputat a stat arestat aproximativ un an.
Totodata, instanta a precizat ca Boldea nu are antecedente penale si "chiar daca a incercat sa se sustraga urmaririi penale initiale, dupa ce a constientizat urmarile la care se supune, s-a prezentat de bunavoie organelor de ancheta".
Mihail Boldea a fost trimis in judecata, in stare de arest, la sfarsitul lunii iunie 2012, de catre procurorii DIICOT - Serviciu Teritorial Galati, pentru fraude imobiliare in valoare de aproximativ un milion de euro. Alaturi de Boldea, in dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri oficiale si uz de fals.
Ulterior, dosarul a fost stramutat de la Curtea de Apel Galati la instanta egala in grad din Iasi, printr-o decizie a instantei supreme. Mihail Boldea a fost arestat preventiv in lipsa in 22 martie 2012 si incarcerat in 27 martie 2012, iar ulterior instantele i-au prelungit succesiv masura.
Potrivit procurorilor, inculpatii au actionat sub coordonarea liderului gruparii, Mihail Boldea.
"Membrii gruparii, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati si Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati, identificau terenuri si imobile, situate in zone centrale ale municipiului Galati, proprietatea Consiliului Local Galati sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate in vederea confiscarii speciale in cauze penale, pe care le treceau in proprietatea altor membri ai grupului. In acest scop, inculpatii au utilizat hotarari judecatoresti falsificate sau pronuntate in baza unor acte false, respectiv hotarari arbitrale, pronuntate in fals. Membrii gruparii instrainau ulterior imobilele catre terte persoane, cumparatori de buna credinta, modalitate in care obtineau beneficii financiare substantiale", au precizat procurorii DIICOT.
