Istoria adidasului romanesc. Pionierul si Dambovita, povestile de succes aruncate in ruina
Va amintiti de pantofii sport de la fabrica Pionierul, de Rosprint sau Rostart? Construite la inceputul secolului, dezvoltate in perioada comunismului, fabricile de incaltaminte din Bucuresti au ajuns o paragina, adapost pentru oamenii strazii.
Mostenitorii fostilor proprietari le-ar prefera si in acest stadiu. Terenul de sub ele valoreaza zeci de milioane de euro. Au acte, dar n-au succes in lupta cu statul roman.
Nicolae Prodanof, nepotul lui Nicola Prodanof, unul dintre cei mai activi industriasi de la inceputul secolului trecut este stupefiat de ce-a ramas in 2012 din munca celui care a facut in Bucuresti cele mai mari fabrici de incaltaminte din sud-estul Europei.
135.000 de metri patrati pe cheiul Dambovitei, in centrul Bucurestiului. La nici un kilometru de Palatul Parlamentului se intind dizgratioase urmele unei industrii alta data infloritoare. Peste 8.000 de oameni lucrau inainte de '90 pe cea mai importanta platforma a industriei de incaltaminte din Romania.
Infiintate in 1889, fabricile au functionat la Tulcea pana prin 1913, cand au inceput sa fie mutate in Bucuresti: Tabacaria Nationala si fabrica Bourul, cunoscute sub numele de fabrica Dambovita si Talpa, redenumita Pionierul. Reprezentantul mostenitorilor se lupta de 20 de ani cu statul roman pentru redobandirea averii familiei. 28 de procese, din care 12 sunt inca pe rol, inclusiv un dosar la Strasbourg.
Dupa venirea comunistilor, fabricile s-au dezvoltat, iar produsele de aici aveau mare cautare. Generatii intregi de copii s-au incaltat de la Pionierul sau de la Dambovita. Acolo era un magazin de desfacere unde se formau cozi interminabile pentru o pereche de adidasi romanesti.
Ce se intampla acum la Dambovita? In locul muncitorilor, in fosta fabrica Dambovita sunt acum alti chiriasi.
Cei care detin acum ruinele de la Dambovita sunt suparati. Nu vor sa vorbeasca despre ce-a fost sau ce-a mai ramas in ultimii ani acolo.
Povestea familiei Prodanof a fost dramatica. Imediat dupa venirea comunistilor, Nicola Prodanof profita de o operatie la ochi si pleaca impreuna cu sotia in Elvetia, unde si moare. Familia, care era toata adunata in casa bunicilor, este evacuata si aruncata pe drumuri.
Documente, aflate in arhive secretizate, arata cum casa a fost preluata abuziv de autoritatile comuniste in 1949.
Casa Prodanofilor este acum sediul Consulatului Rusesc, iar casa data la schimb este sediul PNL. Nici pana in ziua de azi statutul juridic al acestui schimb nu a fost lamurit.
Dupa plecarea bunicilor, copiii si nepotii visau la Occident. Doamna Clelia Prodanof, bunica in care toata familia isi punea mari sperante, decide sa se intoarca acasa, la copii. Autoritatile comuniste ii promisesera casa inapoi.
Tarziu, in anii '70, urmasii lui Prodanof reusesc sa plece din tara. Nicolae ajunge impreuna cu familia in Brazilia. Cu experienta acumulata in tara si mostenind spiritul antreprenorial al bunicului, o ia de la zero.
Momentul Revolutiei a fost efervescent si pentru Prodanofi. Au sperat ca vor redobandi averea bunicului, dar s-au lovit de alte piedici. Dupa ani de procese, au reusit sa-si recupereze doar o parte din imobilele si activele familiei. Fabricile de pe cheiul Dambovitei au avut insa alt destin.
Fabrica de pantofi Pionierul producea in Lohn pantofi sport Adidas inca din 1969. Adidasii cu trei dungi erau o marfa de ultima ora si in Vest. Putine produse ajungeau si pe piata romaneasca, prin pile si relatii.
Fabricile pe care le-a detinut Prodanof si care s-au dezvoltat in perioada industrializarii comuniste au fost privatizate in anii '90 prin metodele pe care guvernantii de atunci le credeau de mare succes.
Printr-o metoda controversata, actiunile fabricilor au fost date angajatilor de atunci. Treptat, Pionierul si Dambovita, au incaput pe mainile fostilor directori. Activitatea a incetat si rand pe rand halele au fost duse la ruina. Acum, Pionierul, sau ce-a mai ramas din ea, este detinuta de un off-shore din Cipru.
Daca tot nu le-a primit inapoi, Nicolae Prodanof a incercat sa afle de ce acestea nu mai produc incaltaminte. De ce dupa privatizare nu s-a urmarit ca cei care le-au preluat sa-si respecte obligatiile?
Nicolae Prodanof a adus el insusi investitori potenti din Brazilia in speranta ca va reusi sa mentina traditia familiei in productia de incaltaminte.
Dar proiectele Prodanofilor nu s-au potrivit cu proiectul de macelarire a economiei nationale. Dezastru la Dambovita si la Pionierul a fost inevitabil. Acolo unde altadata munceau mii de oameni, acum bate vantul.
Acum, reprezentantii statului ii amagesc cu promisiuni desarte. Realizeza ca Autoritatea pentru restituirea proprietatilor este o institutie pierduta in hatisul intereselor si ca despagubirile nu vor veni niciodata.
In total sunt depuse 168.000 de dosare, din care 38.000 de dosare cu cereri de despagubire nici macar nu au fost deschise. Pana acum s-au platit 3 miliarde de euro despagubiri, sub 15% din sumele evaluate. Procesele Romaniei, peste 2.500, sunt blocate la CEDO pana la reglementarea in plan national, o reglementare care nu mai vine.
In ruina au fost aruncate decenii de munca, investitii care nu se mai pot aduce inapoi. In 2010, in fabrica Dambovita mai apareau ca angajate doar 17 persoane, iar la Pionierul, 11.
