Lumea bolnavilor si lumea afacerilor cu Casele de Asigurari. RISIPA de 300 de MILIOANE de euro/an
In sistemul sanitar de la noi sunt 2 lumi separate crunt si dureros de interese financiare: una e lumea bolnavilor care afla ca trebuie sa-si cumpere sanatatea, daca vor sa mai traiasca.
Cum se evapora banii pentru pacienti
Cealalta este a afacerilor derulate cu Casele de Asigurari de Sanatate prin contracte cu profituri uriase. Sunt banii care nu ajung intr-o parte, pentru ca se duc in alta.
Sistemul este finantat in proportie de 90% de banii pe care ii viram noi din salariu pentru sanatate. Sistemul sanitar are in Romania la dispozitie peste 5 miliarde de euro si banii se impart intre Minister si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Sumele alocate de Ministerul Finantelor sunt tot mai mari de la un an la altul, si cu toate acestea, calitatea si actul medical au scazut direct proportional.
Intr-un domeniu deja in moarte clinica, decontarile haotice, lipsa monitorizarii si bajbaiala autoritatilor care de doua decenii nu reusesc sa informatizeze sistemul, fac ca diversi furnizori sa se imbogateasca peste noapte, in timp ce sumele necesare bolnavilor se evapora necontrolat.
Un diagnostic fals si o fisa de internare, cat ai spune "spaga"
Risipa incepe de la primii pasi intr-o unitate medicala de stat. In Romania te poti interna oricand fara sa ai nimic, cu prezenta doar in acte, nu si in salon. O filmare cu camera ascunsa prezentata si la Stirile ProTV arata cat de usor poti risipi mii de lei pentru tratarea unor boli imaginare, complicitatea cadrelor medicale fiind asigurata. Cu un plic strecurat in halatul medicului specialist, oricine poate primi cat ai zice "spaga", un diagnostic si o fisa de internare.
La spitalul din Oltenita, medicii stiu ca trebuie sa treaca in acte o problema in urgenta, pentru ca e mai greu de dovedit frauda si astfel spitalul incaseaza bani frumosi de la Casa de Asigurari, chiar daca e vorba doar de un pacient imaginar. Odata internat in spital, automat ai dreptul sa faci si zeci de analize. Medicii accepta si chiar incurajeaza setul de investigatii pentru ca sunt astfel "acoperiti" lasand in acte impresia unui caz adevarat. In realitate, analizele inseamna si mai multi bani pe care spitalul ii incaseaza pe nedrept din bugetul asiguratilor.
Din acelasi fond al spitalelor, daca o unitate cere mai mult, alta va primi mai putin. In aceste conditii se epuizeaza stocuri de reactivi si consumabile, in timp ce in alte spitale, doctorii se plang de ani de zile ca nu au cu ce sa verifice sangele bolnavilor, inainte de operatii complicate, vitale. Pentru orice caz inchipuit, banii nu mai ajung la cazuri adevarate, la un un bolnav care are nevoie reala de ingrijire in spital, ci sunt decontati ilegal, pentru o internare in fals.
1000 de lei/5 zile, suma pe care o plateste statul pentru un pacient fictiv. 300 de milioane de euro, risipa anuala
Pentru un astfel de pacient statul plateste in medie 1000 de lei pe 5 zile. Asa ni s-a dus vestea ca Romania conduce detasat la numarul de internari anuale, dublu fata de Olanda, Franta sau alte tari din Uniune. Asta in conditiile in care din 17 mai 2010, concediile medicale sunt acordate sub o stricta supraveghere dupa noua legislatie.
Concediile medicale, o modalitate de a fenta sistemul
Ministerul Sanatatii anunta infiintarea politiei concediilor medicale. Conform noii legi, medicul de familie poate acorda zile libere pe cel mult 10 zile. Angajatorii trebuie ca in termen de 6 zile sa depună la CNAS o declaratie cu numele salariatilor aflati in concediu medical si cu numele medicilor care au aprobat scutirea medicala. Iar pacientul da o declaratie pe proprie raspundere in fata medicului de familie, in care scrie unde poate fi gasit in concediul medical, ca sa poata fi verificat de politie.
Primele cinci zile de concediu medical sunt platite de angajator, din ziua a sasea zi, de Casa de Asigurari de Sanatate. Masura a fost luata pentru ca fondurile cheltuite pe concedii medicale ajunsesera sa se dubleze fata de anii trecuti. Adica 220 de milioane de lei intr-un singur semestru din 2010. Iar autoritatile sperau ca angajatorii vor "scoate" boala din angajatii lor, iar platile vor scadea cu noua reglementare. Per total au scazut, insa exista multe judete unde rezultatul a fost taman invers, sistemul e fentat si asiguratii se imbolnavesc mult si des.
Inspectori sunt putini care sa faca politie in randul asiguratilor pentru verificarea concediilor medicale. Oamenii care controleaza spitalele si cabinetele medicilor, ar trebui sa ii verifice atat la domiciliu, dar si in unitatile medicale, si pe romanii care isi iau concediu pe caz de boala. Noua legislatie nu a schimbat mare lucru, controale se fac doar la sesizarea angajatorilor. Daca patronii nu se plang in scris la Casa, nu se face niciun control.
De exemplu, la un concediu de 15 zile, nimeni de la Casa de Asigurari nu merge sa vada daca omul este cu adevarat bolnav sau si-a aranjat sa trandaveasca pe banii statului. Asta desi pentru restul de 10 zile peste cele 5 acoperite de angajator, Casa ii vireaza bolnavului suma cuvenita in functie de salariu tot prin intermediul patronului. Daca patronul inchide ochii, ignora si reprezentantii statului, ca doar nu dau de la ei.
Casele de asigurari, neputincioase in fata risipei de bani
In judetul Arges, 64.000 de salariati au stat in concediu medical anul trecut, aproape 2200 de ani. Suma decontata de Casa Judeteana a ajuns la peste 200 de milioane de lei. In medie, fiecare asigurat a cerut 12,5 zile libere pe motiv de boala. Mai exact, s-au adunat intr-un singur an 800.000 de zile de concediu.
Cu toate modificarile, sistemul mentine o risipa aberanta, de care reprezentantii Casei de Asigurari, desi au atributii de control, ori nu afla, ori cand afla, nu reusesc sa faca mai nimic. Internarile in urgenta sunt premise de lege si putin controlate, si aici romanul inventiv poate specula, indiferent ca-i plateste concediul angajatorul sau statul. Concediile ilegale nu se iau intr-un spital, doua, ci in mai toate unitatile medicale de stat de la noi.
La Giurgiu, de exemplu, medicii sustin senini ca nu-i sperie controalele facute sporadic de Casa de Asigurari, desi s-au ales chiar cu plimbari pe la politie. E acceptata pe loc o internare falsa cu toate analizele aferente. Discutia dintre medic si pacient, de fata cu alte asistente din spital, arata ca totul e pe fata, cu glume si batjocura, intr-un spital in care, nu de putine ori, reprezentantii s-au plans ca nu sunt suficienti bani pentru ingrijiri.
Din 100 de pacienti, 44 se interneaza cate 8-9 zile, dublu fata de media europeana
Si in astfel de imprejurari, in Romania se vorbeste de ani de zile de o spitalizare excesiva. Numai in Bucuresti, din 100 de pacienti care merg la spital, 44 se interneaza cate 8-9 zile dublu fata de media europeana. Dintr-o interminabila deficienta a sistemului. Unitatile medicale primesc bani de la casele de asigurari in sistem DRG, adica finantare pe ficare caz medical rezolvat. Unele afectiuni sunt platite foarte bine, desi sunt mai usor de tratat, in detrimentul altora complicate, care presupun efort material si uman. Asa ca doctorii sunt incurajati interneze pacienti care poti fi tratati si in ambulatoriu.
300 de milioane de euro se scurg in fiecare an din sistemul sanitar romanesc pe internari fictive, analize masluite si retete eliberate pe numele mortilor. Este bilantul facut anual de Casa Nationala de Sanatate. De acesti bani, statul ar putea suporta, de exemplu, 100.000 de tratamente pentru bolnavii de cancer, folosind cele mai noi terapii.
Luna trecuta, fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari a facut un bilant in aceeasi zi in care si-a anuntat demisia. A vorbit de o solutie noua, un set de masuri prin care medicii pot fi constransi sa nu mai faca internari ilegale.
Publicat deja in Monitorul Oficial, noul sistem prevede ca doctorii trebuie sa aiba in vedere criterii stricte, in baza carora sa faca internari, cum ar fi pierderea cunostintei, a vazului, auzului sau a capacitatii de a misca o parte a corpului, ori in caz de puls si tensiune anormale. Aceleasi criterii vorbesc de febra persistenta, sangerare abundenta, anomalii ale electrocardiogramei sau durere paralizanta. Pentru orice alte cazuri, tratamentul trebuie facut in ambulator.
Doar ca tot de la Casa de Asigurari vine si confirmarea ca sistemul nou nu functioneaza: degeaba exista criterii care sa justifice o internare, cat timp Ministerul Sanatatii, ierarhic superior spitalelor, nu face si legislatia care sa implementeze criteriile in unitatile medicale. Nu exista norme in care sa fie prevazute pedepsele si raspunderea.
Adica "stim cum sa facem si aratam ca putem, dar nu facem". Explicabil, intr-un domeniu in care interesele financiare primeaza in detrimentul bolnavilor condamnati la o ingrijire umilitoare.
Iar cand vine vorba de risipa, e rost de facut bani nu numai la internare, ci si la externare.
