Jos palaria in fata covrigarilor din Buzau!
Are gaura, este auriu si fara el Buzaul ar fi un orasel oarecare. Desi este facut dupa o reteta primitiva: apa, faina si drojdie, si-a castigat respectul in lume: covrigul de Buzau a ajuns un produs acceptat de Uniunea Europeana.
Domnii de la Bruxelles l-au primit la masa lor plina de produse sofisticate. Asadar, Pro Tv spune astazi jos palaria in fata covrigarilor din Buzau.
Covrigul de Buzau a devenit marca inregistrata la Bruxelles, iar de la 1 ianuarie 2007 este produs european. Cum poate sa stea covrigelul nostru langa foetajul si martipanul Europei? Cum a reusit romanul sa se impuna cu un colacel facut din cele mai umile ingrediente: faina, apa, drojdie si un pic de zahar?
"Romanul intotdeauna a fost inventiv, intotdeauna a stiut sa faca din nimic ceva mare si intr-adevar covrigul a ajuns marca inregistrata tot din cauza romanului, pentru ca stie sa faca", ne raspunde doamna Doina, de meserie brutar.
Povestea spune ca celebrii covrigi au fost copti prima data la Buzau de negustorii greci, pe la 1800. Mergeau de minune cu bere si cu braga. De atunci si pana in ziua de azi, au ramas la fel de cautati.
Pentru nimeni insa nu este foarte clar care este reteta originala si in mainile cui se afla. Pentru Romania, Buzaul detine un record absolut: are 40 de covrigarii inregistrate si alte cateva zeci underground. Fiecare covrigar spune ca el si numai el detine reteta originala.
Un dosar gros a ajuns la domnii de la Bruxelles. Argumentele buzoienilor au fost simple: covrigul este foarte ecologic, sanatos, fara pic de euri.
Covrigul celor care fac meseria asta de-o viata este insa amar. Din cauza crizei, de la inceputul anului, patronii le-au luat muncitorilor bonurile de masa.
Astazi producatorii de covrigi mai au un singur dor. Ar vrea sa-i ajute careva sa-si vanda marfa si in Europa. Clienti ar avea deja printre buzoienii plecati la munca in strainattae.
Covrigarii recunosc ca nu fac avere din covrigi insa le ramane ceva mult mai de pret : mandria.
