Adrian Gheara. Cum iti transformi pasiunea pentru calculatoare in bani
Tanarul antreprenor s-a nascut la Oradea, in 1982. Inca din liceu a reusit sa isi vanda primele softuri.
Adrian Gheara este antreprenor, investitor si consultant pentru start-up-uri. A facut primii bani in timpul liceului, cand a dezvoltat un software pe care l-a vandut ulterior si care este utilizat si astazi. Dupa absolvire s-a angajat la o firma locala, insa si-a dat repede seama ca nu este facut pentru asta si a pornit pe cont propriu. Punctul de plecare a fost Neobyte Solutions, o companie de outsourcing care este profitabila si astazi. Cu ajutorul ei, a finantat proiectele ulterioare. Unele s-au bucurat de succes, altele au esuat, insa Adrian Gheara a stiut intotdeauna sa mearga mai departe. In ultimii an, a devenit consultant pentru startup-uri si investitor, iar unul dintre proiectele sale cele mai dragi este 123contactform.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Afla mai multe despre tinerii si copiii care vor sa schimbe lumea prin ideile lor, pe TECHSCHOOL.RO
Rep: In familia ta, sa lucrezi cu aparatura de ultima generatie aproape ca putem spune ca e o traditie. Cum ai inceput sa fii pasionat de calculator?
A.G.: Tatal meu a lucrat in anii 1980 la Centrul de Calcul, ca inginer electronist, si astfel am putut sa vad pentru prima oara calculatoare. Au fost cateva incercari de microcalculatoare romanesti (TIM-S), fiind primele pe care am inceput sa scriu programe. Dupa revolutie, tehnologica PC-urilor a inceput sa apara si la noi, iar tatal meu a facut tot posibilul sa avem acasa un calculator personal pe care sa-mi continuu activitatea. Nu au fost ieftine la vremea respectiva, dar cu siguranta a meritat investitia.
Rep.: Cariera ta in informatica a inceput practic cu putin timp dupa terminarea liceului, atunci cand ai hotarit sa te angajezi la o mica firma din Oradea, firma la care ai petrecut insa putin timp. Cum te-ai decis ca e timpul sa iti faci propria firma?
A.G.: Eu am fost un „intreprinzator” inca din liceu. Consider ca mi-am inceput cariera in momentul in care am trecut de la a crea mici programe cu scop didactic, la un software comercial de securitate de date, mai precis de encryptie (htttp://www.InvisibleSecrets.com), cu intentia clara de a-l vinde online. Asta era prin clasa a 10-a de liceu, prin 1998; atunci am facut primii bani din programare si mi-a fost clara calea pe care voiam sa o urmez. Dupa liceu, m-am angajat la o firma locala de software, mai mult pentru experienta, dar mi-am dat seama repede ca nu sunt facut sa fiu angajat. Din nou, mi-a fost clar drumul pe care trebuia sa-l urmez. Impreuna cu un coleg am deschis o agentie de design & development (http://neobytesolutions.com/) pentru piata externa, in care am activat mai multi ani in proiecte extrem de variate, finantandu-ne, astfel, propriile noastre proiecte. Desi nu mai sunt executiv in firma, agentia mai exista si astazi si e in continuare profitabila.
Rep.: De ce ai ales sa dezvolti propriile proiecte in loc sa lucrezi intr-o multinationala faimoasa?
A.G.: In primul rand pentru ca eu nu sunt facut sa fiu angajat. Nu-mi plac sistemele rigide si birocratice care guverneaza orice multinationala. In al doilea rand, potentialul de castig ca antreprenor este clar mai mare si am realizat asta datorita primului program scris in liceu, care inca se mai vinde si astazi. Contrar asteptarilor, e nevoie de mult mai multa munca, iar viata de antreprenor presupune un stres si un efort mult mai mare decat cea de angajat. Propriile proiecte le-am inceput deoarece ne-am dat seama ca business-ul initial de outsourcing, desi genera mai mult cash, nu era decat un model de lohn mai elevat, dar usor de concurat de indieni si chinezi. In plus, nu era usor scalabil sau s-ar fi putut scala cu costuri foarte mari. Am constientizat ca trebuie sa ne dezvoltam propriile branduri pentru o valoare adaugata mai mare. Trebuia sa fim NOI proprietarii produsului intelectual vandut. Si astfel am incercat tot felul de idei de proiecte: unele au esuat, altele au avut succes; toate au fost finantate din business-ul de outsourcing.
Rep.: Care sunt proiectele de care esti cel mai mandru?
A.G.: Proiectul cel mai de succes este probabil Titan Backup, un software de backup de date. A fost un produs de succes, iar in 2009 am vandut intregul business catre o companie internationala. Dupa acest exit am inceput colaborari cu start-up-uri, pe care le ajut sa creasca datorita experientei acumulate si, la nevoie, investesc in ele. Un astfel de exemplu de care sunt extrem de satisfacut este proiectul 123contactform.com, un proiect inceput de doi baieti talentati din Timisoara (Florin Cornianu si Tudor Bastea), proiect care creste spectaculos luna de luna si de la care avem asteptari mari in continuare.
Rep.: Au existat probabil si proiecte la care ai muncit mult, dar care, in ciuda asteptarilor, nu au avut succesul asteptat. Cum te-ai mobilizat in astfel de momente?
A.G.: Fac un dus rece si merg mai departe. Categoric, start-up-urile sunt riscante si e inevitabil ca multe dintre ele sa dea gres. E important sa nu ramai dezamagit, sa inveti din esec si sa mergi mai departe. In cercul meu de prieteni numim aceste esecuri „seminarii foarte scumpe” si pe buna dreptate. Din toate aceste esecuri ai multe de invatat, iar explicatiile sunt intotdeauna complexe, nu este niciodata o singura cauza.
Rep.: Trebuie ca un tanar programator roman sa plece din tara pentru a avea succes sau se poate descurca si in Romania?
A.G.: E un subiect interesant. Si asta pentru ca succesul e o chestiune relativa. As spune ca poate sa aiba succes si in Romania daca luam in considerare veniturile medii ale romanilor. Ca programator angajat esti platit foarte bine si in Romania, iar ca antreprenor inovator in IT poti castiga chiar si mai bine stand in Romania – aici costurile sunt mai mici si marja de profit este implicit mai mare. Daca ne comparam insa cu potentialul din tarile dezvoltate, cred ca operand din Romania un business se limiteaza de la un anumit moment. Ca antreprenor ce dezvolta un business international din Romania vei putea creste pana la un punct cand vei lovi un plafon si cel mai probabil business-ul va avea nevoie de o prezenta fizica acolo unde „se intampla lucrurile” – Londra, New York, Silicon Valley.
Rep.: Ce ai schimba la sistemul nostru de invatamant si la societate in general?
A.G.: Sistemul de invatamant ne invata sa ne conformam unui standard, insa succesul este de partea nonconformistilor, a celor care nu urmeaza un sablon predefinit, a celor care inoveaza, si care nu sunt apreciati pana cand nu li se confirma ideea. Scoala ne invata ca, daca suntem ascultatori si facem ce ni se spune, suntem recompensati, iar apoi ajungem angajati ascultatori in multinationale. Intr-un asemenea ecosistem e foarte greu sa inovezi, iar fara inovatie nu putem vorbi nici de progres si nici de bunastare. Asadar, scoala trebuie sa stimuleze spiritul antreprenorial si inovator, uneori rebel. In economia actuala a fi „suficient de bun” nu e de ajuns, iar scoala tocmai asta creeaza in loc de elite: avem studenti priceputi la toate si experti la nimic. Pentru a avea succes trebuie sa fii CEL MAI BUN. Sistemul de invatamant nu se va schimba prea curand si depinde asadar de fiecare sa-si urmeze pasiunea, sa devina cel mai bun in domeniul ales, un lider de neinlocuit. Sacrificiile vor fi mari, insa succesul pe masura. In ceea ce priveste societatea, nu imi permit sa dau sfaturi, dar am remarcat o lipsa a mediatizarii unor modele de urmat de catre tineri. Exista astfel o impresie gresita despre succes in Romania.
Rep.: Iti mai ramane timp sa citesti sau sa te uiti la filme? Cu ce titluri te-ai delectat in ultima vreme?
A.G.: Da, mi-am propus sa imi fac timp pentru toate. Si chiar se poate! E o alegere in cele din urma si e nevoie doar de putina auto-disciplina. Sunt un fan de literatura SF, iar ultima carte citita este Fahrenheit 451 de Ray Bradbury, carte din care s-a inspirat si scenariul filmului Equilibrium. Si daca tot vorbim despre elite si lideri, as mai recomanda o alta carte pe care am citit-o de curand: Ender’s Game (Jocul lui Ender) de Orson Scott Card.
Adrian Gheara va vorbi la How to Web, cel mai important eveniment dedicat tehnologiei si webului din Sud-Estul Europei. Conferinta are loc pe 7 si pe 8 noiembrie in Bucuresti, si va reuni peste 800 de participanti si 30 de vorbitori internationali.
