Palatul de Justiție - povestea impunătoarei clădiri de pe malul Dâmboviței

Chiar dacă nu este un obiectiv turistic din București ce poate fi vizitat, fiind în prezent sediul unor importante instituții ale statului, îți prezentăm câteva informații inedite despre această clădire, care are un istoric interesant și un stil arhitectural cu totul deosebit.

Construit de un arhitect francez

Construcția Palatului de Justiție a început în anul 1890, proiectul fiind alocat arhitectului francez Albert Ballu. Clădirea este concepută în stilul Renașterii franceze, pe malul drept al Dâmboviței, care fusese regularizat anterior de arhitectul Grigore Cerchez cu bârne masive de stejar, pentru susținere, pentru a face posibilă ridicarea acestei impunătoare construcții. Cursul râului a fost modificat în această zonă și au fost construite și câteva poduri, cel mai cunoscut fiind Podul Rahova sau Podul Justiției, ridicat chiar în dreptul Palatului de Justiție.

Fațada principală a palatului are o scară monumentală, iar deasupra intrării principale au fost amplasate șase statui alegorice, care reprezintă Atenţia, Vigoarea, Legea, Justiţia, Elocința și Adevărul. Statuile au fost realizate de sculptorii Wladimir Hegel, George Vasilescu, Carol Storck și Frederic Storck. Alte două statui, care reprezintă Forța și Prudența, realizate tot de Carol Storck, încadrează un ceas amplasat pe axul corpului central.

După moartea lui Albert Ballu, proiectul Palatului de Justiției a fost continuat de arhitectul Ion Mincu, şeful şcolii româneşti de arhitectură. Acesta s-a ocupat de finisaje şi de amenajarea interioară, alegând plafoanele, pardoselile, balustradele, scările interioare şi mobilierul.

Cea mai impresionantă parte a palatului este holul principal, numit „Sala paşilor pierduţi” sau „Sala orologiului”, care ocupă aproape un sfert din suprafața la sol a clădirii. Această sală este creația lui Ion Mincu, iar la capetele ei se află două scări monumentale, placate cu marmură, care permit accesul spre mezanin și etaj sau spre subsol.

Palatul de Justiție a fost inaugurat în 1895, iar în perioada 1932-1937 au avut loc mai multe lucrări de reparații și de extindere. Astfel, au fost adăugate patru corpuri de clădire în curțile interioare, iar încălzirea cu aer a fost înlocuită cu un sistem modern de încălzire, centralizat. A urmat o nouă extindere și mai multe recompartimentări, în 1946, apoi noi modificări, în perioada 1954-1956, când a existat intenția de a transforma Palatul de Justiție într-un Palat al Culturii.

Abandonat și apoi renovat cu o sumă uriașă

Clădirea a fost serios afectată de cutremure în decursul timpului, în special de seismele din 1977 și 1986, iar în 1988 activitatea a fost suspendată, autoritățile considerând că Palatul nu mai era sigur pentru funcționari. A existat un plan de a construi un nou Palat al Justiției în locul Mănăstirii Văcărești, dar proiectul nu a mai fost finalizat.

Palatul de Justiției a rămas neutilizat până în anul 1999, când a fost aprobată consolidarea și restaurarea clădirii. Lucrările, care au costat peste 30 de milioane de euro, au început în anul 2003 și au durat 3 ani, fiind realizate de o echipă alcătuită din arhitecți români și francezi.

După finalizarea șantierului, în Palatul de Justiție aici au fost stabilite sediile mai multor instituții juridice: Curtea de Apel București, Judecătoria sectorului 5 București, Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București.

Articol recomandat de sport.ro

Iubita lui Lamine Yamal, interzisă pe TikTok: „Eram supărată!”