Unde se afla de fapt CENTRUL Romaniei. Greseala pe care toata lumea o facea de zeci de ani

60421313

Poate ca inima tarii bate la Bucuresti iar “fruncea” e in Banat, dar centrul Romaniei putina lume stie unde se afla. Iar cei care stiu se pare ca au de fapt o informatie gresita.

In mod traditional, centrul geografic al tarii era plasat in satul Dealu Frumos din comuna Merghindeal, judetul Sibiu. Aici se afla, de altfel, si un monument, despre care lumea crede ca marcheaza punctul 0 al Romaniei. Langa monument, o inscriptie ii atrage atentia calatorului “Nu uita, tocmai ai trecut prin centrul tarii”. Si pensiunile din sat sustin prin denumirile lor aceasta afirmatie care, daca ne uitam pe harta, pare perfect justificata. Realitatea, spun geografii, e insa diferita. Centrul tarii este intr-o cu totul alta localitate, mult mai cunoscuta decat Dealu Frumos, dar aflata la zeci de kilometri distanta.

Centrul tarii, calculat inainte ca tara sa existe
Cum a aparut eroarea? Localnicii spun ca Dealu Frumos a fost desemnat „centrul tarii” prin inscriptia de pe respectivul monument in 1858. Insa la 1858 respectiva tara nici nu exista, Unirea Principatelor avand loc abia un an mai tarziu. Iar zona Sibiului, unde se afla Dealu Frumos, a ajuns sa faca parte din Romania abia la 60 de ani dupa ridicarea monumentului.

Dealu Frumos

Explicatia e simpla: initial monumentul nu avea nicio legatura cu centrul tarii, ci pur si simplu marca constructia unei drum de catre inginerii Imperiului Habsburgic cu ajutorul muncii localnicilor si al contributiilor financiare ale notabililor locali. In 1858, nimeni nu avea cum sa calculeze ca acesta este centrul Romaniei deoarece nu avea cum sa stie care vor fi frontierele acesteia. Deci panoul cu inscriptia a fost adaugat mult mai tarziu, iar oamenii l-au asociat cu monumentul de alaturi, schimband semnificatia acestuia. Cat de tarziu a fost pusa inscriptia, insa?

Cu siguranta dupa Al Doilea Razboi Mondial, fiindca pentru ca centrul sa fie calculat la Dealu Frumos sau in apropiere e nevoie ca Romania sa aiba frontierele de azi. Adica sa nu cuprinsa si Basarabia, Bucovina de nord sau Cadrilaterul. Chiar si asa, insa, calculul a fost gresit – de altfel, nimeni nu stie cum a fost facut, fiind mai degraba o traditie decat rezultatul unui studiu stiintific.

Citeste si: Cum s-a schimbat harta electorala a Romaniei in ultimii 10 ani. Legatura dintre optiunea de vot si baia in fundul curtii

Fagaras, inima tarii
In 2012, prof. dr. ing. Alexandru Boroiu de la Universitatea din Pitesti s-a apucat sa recalculeze centrul geografic al Romaniei. Folosind formule matematice si Google Earth, profesorul a determinat ca acesta este punctul de coordonate (45°48’21,6″ N / 24°59’17,6” E). Acest punct este situat in sudul municipiului Fagaras, intr-un teren agricol situat intre combinatul chimic si DJ 104B, care face legatura intre orasul Fagaras si satul Ileni. Concluzia profesorului de la Universitatea din Pitesti, care si-a publicat studiul in Revista Asociatiei Inginerilor din Romania: „in baza acestui studiu, localitatea Fagaras poate revendica, in mod justificat, titulatura de centrul geografic al Romaniei”. Adica la vreo 30 de kilometri de Dealu Frumos.

La aceeasi concluzie au ajuns, mai de curand, si cercetatorii de la Facultatea de Geografie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. Iata cum arata locul respectiv, potrivit Google Earth:

centrul tarii in Google Earth

Totusi, care este explicatia erorii? Probabil ca atunci cand a fost stabilit prima data centrul geografic, s-a folosit o alta metoda, mai precisa. Pana in 1971, in tara noastra se utiliza pentru astfel de calcule proiectia Gauss-Kruger, care considera Pamantul o sfera iar apoi s-a trecut la Proiectia Stereografica 1970, care pentru care planeta noastra este un elipsoid de rotatie.

Ca sa va faceti o idee despre diferenta dintre modele, pana in 1971 suprafaţa României era calculata ca fiind 237.500 kilometri patrati, iar dupa trecerea la Proiectia Stereografica 1970 s-a obtinut o noua valoare: 238.391 kilometri patrati. Nu ar fi de mirare ca acesta sa fie si motivul pentru care centrul Romaniei a fost plasat in doua localitati diferite.

 

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Cersetorii tigani din Romania care au ajuns exponate intr-un muzeu de arta din Suedia. "E mai bine inauntru decat pe strazi"

Cei doi cersetori tigani din Romania folositi pe post de exponate pentru a atrage atentia asupra inegalitatii sociale de un muzeu din Suedia au ajuns personajele unui reportaj realizat de France 24.

Povestea restaurantului frecventat de Dej si Ceausescu in care gaseai Coca-Cola inainte de 89. Cine e omul care l-a cumparat

A readus la viata Caru’ cu Bere, cea mai veche berarie din Bucuresti, si acum si-a propus sa reinvie Pescarus, unul din cele mai faimoase restaurante din perioada comunista.

Un cofondator al companiei Microsoft a descoperit epava celui mai mare vas de razboi japonez: cuirasatul Musashi. VIDEO

GALERIE FOTO. Miliardarul american Paul Allen, cofondator al companiei Microsoft, a anuntat ca vehiculul sau de explorari oceanice M/Y Octopus a descoperit in largul coastelor filipineze epava celui mai mare vas din istoria marinei militare japoneze.

Recomandări
LIVE UPDATE. Legea integrității, vot final. Senatorii decid soarta unui proiect de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii decid prin vot, astăzi, soarta Legii ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Momentul în care o dronă cu explozibil descoperită pe plaja Olimp a fost detonată controlat | VIDEO

Un fragment de dronă a fost găsit, miercuri dimineaţă, pe plaja din Olimp. Accesul turiştilor în zonă a fost restricţionat.

Explicația în română a lui Manfred Weber după ce a cerut CE să blocheze României jalonul de 770 de milioane de euro

Grupul PPE nu doreşte ca România să piardă niciun euro din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precizează liderul PPE Manfred Weber.