Studiu: Somnul insuficient poate declanşa mecanisme moleculare asociate bolilor cardiace
Specialiştii din domeniul sănătăţii ştiu de multă vreme că există o legătură între lipsa somnului şi bolile cardiovasculare, însă cercetări recente încep să clarifice mecanismele exacte prin care somnul insuficient afectează organismul.
Un nou studiu arată că doar câteva nopţi de somn insuficient pot declanşa mecanisme inflamatorii la nivel molecular, chiar şi în rândul tinerilor sănătoşi. Rezultatele pot avea implicaţii clinice importante pentru prevenţia bolilor de inimă şi pentru educaţia pacienţilor cu risc cardiovascular.
Lipsa cronică de somn este o problemă de sănătate publică în creştere şi, în cadrul studiilor de amploare, a fost asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, AVC (accident vascular cerebral) şi fibrilaţie atrială.
Sănătatea inimii este influenţată de mai mulţi factori de stil de viaţă, inclusiv somnul, alimentaţia şi activitatea fizică.
Un studiu recent evidenţiază efecte moleculare concrete după doar câteva nopţi de somn restricţionat, aducând argumente solide pentru includerea somnului în strategiile de prevenţie cardiovasculară.
Chiar şi trei nopţi de somn insuficient activează mecanisme moleculare asociate unui risc crescut de probleme cardiace, notează autorii recentului studiu, care a investigat modul în care privarea de somn afectează biomarkeri (în acest caz, proteine) asociaţi cu bolile cardiovasculare.
Studiul a fost coordonat de Universitatea Uppsala şi publicat în revista Biomarker Research.
Cercetătorii au analizat proteine inflamatorii din sânge. Acestea sunt molecule pe care corpul le produce atunci când este supus stresului sau luptă cu o infecţie. Multe dintre aceste proteine au fost deja asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cum ar fi insuficienţa cardiacă şi boala coronariană.
Astfel, când aceste proteine rămân la niveluri ridicate pentru o perioadă îndelungată, ele pot deteriora vasele de sânge şi pot creşte riscul unor probleme precum insuficienţa cardiacă, boala coronariană sau fibrilaţia atrială (bătăi neregulate ale inimii).
Studiul a inclus 16 bărbaţi tineri şi sănătoşi care au petrecut mai multe zile într-un laborator, unde regimul participanţilor, de la mâncat până la nivelul de activitate şi expunerea la lumină, a fost atent controlat.
Participanţii au urmat două regimuri: trei nopţi de somn normal (8,5 ore) şi trei nopţi de somn restricţionat (4,25 ore).
În ambele regimuri s-au recoltat probe de sânge dimineaţa şi seara, iar participanţii au efectuat un exerciţiu fizic de intensitate ridicată cu durata de 30 de minute.
Apoi, cercetătorii au măsurat aproape 90 de proteine diferite în probele de sânge. Ei au constatat că privarea de somn a determinat o creştere evidentă a markerilor inflamatori asociaţi cu bolile de inimă.
Deşi exerciţiul fizic în mod obişnuit stimulează proteine benefice precum interleukina-6 şi abrineurina sau factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), care susţin sănătatea creierului şi a inimii, aceste reacţii au fost mai slabe după un somn prost.
„Multe dintre studiile de amploare care au analizat legătura dintre privarea de somn şi riscul de boli cardiovasculare s-au concentrat, în general, pe persoane ceva mai în vârstă, care au deja un risc crescut pentru astfel de boli. De aceea, este surprinzător faptul că nivelurile acestor proteine au crescut în mod similar şi la tineri perfect sănătoşi, după doar câteva nopţi de somn insuficient. Acest lucru înseamnă că este important să subliniem rolul somnului pentru sănătatea cardiovasculară chiar de la o vârstă fragedă”, spune dr. Jonathan Cedernaes, medic şi conferenţiar la Universitatea Uppsala, care a derulat studiul, citat într-un comunicat.
Este remarcabil că aceste modificări au apărut chiar şi la tineri sănătoşi, după doar câteva nopţi de somn de calitate redusă. Acest lucru este îngrijorător, având în vedere cât de frecvent se întâmplă ca adulţii să aibă episoade de somn prost, iar aproximativ unul din patru oameni lucrează în ture care perturbă tiparele de somn.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că momentul zilei în care s-au prelevat probele de sânge a contat: nivelurile proteinelor au variat între dimineaţă şi seară, mai ales în condiţii de somn restricţionat. Acest lucru indică faptul că somnul influenţează nu doar compoziţia sângelui, ci şi intervalul de timp în care aceste modificări devin mai evidente.
Efectele exerciţiului fizic pot fi influenţate de lipsa somnului
Exerciţiul fizic a generat un răspuns uşor diferit după lipsa somnului. Totuşi, mai multe proteine importante au crescut în mod similar, indiferent dacă persoana fusese sau nu privată de somn.
Astfel, proteinele asociate cu efectele pozitive ale exerciţiului fizic au crescut, chiar şi în condiţii de somn redus. Cercetătorii au demonstrat anterior că exerciţiul fizic, în condiţii de privare de somn, poate impune un efort suplimentar moderat asupra celulelor musculare ale inimii.
„Prin acest studiu ne-am îmbunătăţit înţelegerea asupra rolului pe care durata somnului îl joacă în sănătatea cardiovasculară. Este relevant de menţionat că alte cercetări au evidenţiat potenţialul exerciţiilor fizice de a reduce, măcar parţial, unele dintre efectele negative ale somnului deficitar. Însă este la fel de important de menţionat că exerciţiul fizic nu poate înlocui funcţiile esenţiale ale somnului”, a explicat dr. Cedernaes.
Autorii studiului subliniază că, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a investiga cum pot varia aceste efecte în cazul femeilor, persoanelor în vârstă, pacienţilor cu boli cardiace sau celor cu tipare de somn diferite.
Echipa de la Uppsala speră că cercetările în curs de desfăşurare vor contribui la elaborarea unor ghiduri mai bune privind modul în care somnul, exerciţiul fizic şi alţi factori de stil de viaţă pot fi valorificaţi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.
Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători de la Spitalul Universitar Akershus şi Spitalul Universitar Sahlgrenska şi a fost susţinut de Societatea Suedeză pentru Cercetare Medicală (SSMF), Fundaţia Göran Gustafsson, Fundaţia Suedeză pentru Diabet şi Hjärnfonden (Fundaţia Suedeză pentru Creier).
