De ce unii oameni nu se infectează cu COVID-19, chiar dacă sunt expuși la virus lângă persoane bolnave

Informațiile oferă astfel o nouă pistă de cercetare dezvoltatorilor de vaccinuri anti-COVID-19, informează Reuters.

Imunitatea împotriva COVID-19 reprezintă un fenomen complex şi, deşi există dovezi privind scăderea nivelului de anticorpi la şase luni după vaccinare, oamenii de ştiinţă cred că celulele T joacă şi ele un rol vital în furnizarea unei protecţii contra acestei infecţii.

Cercetătorii de la University College London (UCL) au analizat datele medicale obţinute de la 731 de angajaţi din două spitale londoneze în timpul primului val al pandemiei de COVID-19 şi au descoperit că mulţi dintre ei nu au fost testaţi pozitiv, în pofida expunerii lor foarte probabile la varianta originală a noului coronavirus.

Ei au descoperit astfel că, deşi unii dintre angajaţii sanitari nu au dezvoltat anticorpi şi nici nu au prezentat rezultate pozitive la testele PCR, au beneficiat totuşi de o reacţie puternică şi amplă a celulelor T în urma acelei expuneri probabile la virusul SARS-CoV-2.

Citește și

Cercetătorii au descoperit o metodă de „a reduce la tăcere” mutaţiile unor gene care cauzează cancer

Acest fapt sugerează mai degrabă că angajaţii sanitari nu au evitat expunerea la noul coronavirus, ci limfocitele lor de categorie T au anihilat virusul înainte de apariţia simptomelor sau de obţinerea unui rezultat pozitiv la testul PCR - un fenomen denumit "infecţie abortivă", au explicat autorii studiului.

"Ştim că anumiţi indivizi rămân neinfectaţi în ciuda faptului că au fost expuşi cel mai probabil la virus", a declarat Leo Swadling, autorul principal al acestui studiu, publicat în revista ştiinţifică Nature.

"Informaţia cu adevărat importantă este aceea că celulele T detectate la aceşti indivizi, în care virusul nu a reuşit să declanşeze cu succes o infecţie, ţintesc cu preferinţă regiuni diferite ale coronavirusului faţă de cele vizate de sistemul imunitar după infectare", a adăugat expertul britanic.

Vaccinurile actuale, care oferă o protecţie ridicată împotriva riscului de a dezvolta forme severe de COVID-19, dar care nu opresc pe deplin transmiterea virusului şi nici procesul de reinfectare, ţintesc proteina Spike a virusului SARS-CoV-2.

În schimb, celulele T, care au dus la "infectări abortive" în cadrul studiului realizat de cercetării de la UCL, recunosc şi atacă anumite "proteine de replicare".

Cercetătorii britanici spun că deşi astfel de celule T sunt asociate cu protecţia faţă de o infecţie detectabilă, numărul lor nu este suficient de mare pentru a asigura doar ele singure această protecţie, iar studiul de la UCL nu a cercetat dacă participanţii au beneficiat de protecţie după o nouă expunere la acest virus.

Ei au mai spus că proteinele de replicare sunt cel mai puţin vizate de mutaţiile noului coronavirus şi că expunerea la alte coronavirusuri ar putea fi motivul pentru care unii dintre angajaţii din domeniul medical beneficiază de o reacţie atât de rapidă a celulelor T.

Descoperirea înseamnă şi că un vaccin care ţinteşte acele proteine, în plus faţă de proteina Spike, ar putea fi eficient împotriva unei game largi de coronavirusuri, inclusiv împotriva variantei Delta a virusului SARS-CoV-2, devenită dominantă.

"Este un raţionament puternic pentru a include aceste proteine ca supliment pentru proteina Spike în următoarea generaţie de vaccinuri", a adăugat profesorul Leo Swadling.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă