Cazurile de cancer sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor. Analiza a aproape 150.000 de dosare medicale ar arăta motivul
Cercetătorii care caută indicii despre motivul pentru care unele tipuri de cancer sunt în creștere la tineri spun că au găsit o pistă interesantă: o legătură cu îmbătrânirea biologică accelerată, scrie CNN.
Îmbătrânirea este riscul major pentru multe tipuri de cancer, ceea ce înseamnă că, cu cât îmbătrânești, cu atât mai multe șanse de a fi diagnosticat. Și, din ce în ce mai mult, experții recunosc că vârsta este mai mult decât numărul de lumânări de pe un tort aniversar.
Este, de asemenea, uzura organismului, cauzată de stilul de viață, de stres și de genetică, care este uneori denumită vârsta biologică a unei persoane.
„Știm cu toții că cancerul este o boală a îmbătrânirii. Cu toate acestea, vine cu adevărat la o populație mai tânără. Așadar, dacă putem folosi conceptul bine dezvoltat de îmbătrânire biologică pentru a-l aplica la generația tânără este un domeniu cu adevărat neatins", a declarat Dr. Yin Cao, profesor asociat de chirurgie la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis și autor principal al noii cercetări.
Factorii de îmbătrânire biologică
Cao și echipa sa au analizat dosarele medicale a 148.724 de persoane cu vârste cuprinse între 37 și 54 de ani, participante la un registru de date de mari dimensiuni numit UK Biobank.
Ei s-au axat pe nouă markeri din sânge care s-au dovedit a fi corelați cu vârsta biologică:
- albumină: o proteină produsă de ficat care scade odată cu vârsta
- creatinină: un produs rezidual din sânge produs de digestia proteinelor și de descompunerea țesutului muscular; o măsură a funcției renale. Nivelurile mai scăzute sunt corelate cu o longevitate mai bună.
- glucoză: odată cu vârsta, glicemia rămâne mai mult timp mai ridicată după mese.
- proteina c-reactivă: produsă de ficat ca răspuns la inflamații; niveluri relativ mai ridicate corespund unei îmbătrâniri mai rapide.
- procentul de limfocite: Concentrația acestor celule albe din sânge legate de funcția imunitară tinde să scadă odată cu vârsta.
- volumul celular mediu: o măsură a dimensiunii medii a celulelor roșii din sânge, care crește odată cu vârsta
lățimea de distribuție a globulelor roșii: diferența dintre dimensiunea celor mai mici și a celor mai mari globule roșii ale unei persoane, care tinde să crească odată cu vârsta
- fosfataza alcalină: o enzimă produsă în principal de ficat și de oase, care tinde să crească odată cu vârsta
- numărul de celule albe din sânge: Numerele de celule albe aflate la limita superioară a intervalului normal în sânge pot corespunde unei îmbătrâniri mai accentuate.
Aceste nouă valori au fost apoi introduse într-un algoritm numit PhenoAge, care a fost folosit pentru a calcula vârsta biologică a fiecărei persoane. Cercetătorii au determinat îmbătrânirea accelerată prin compararea vârstei biologice a oamenilor cu vârsta lor cronologică.
Apoi au verificat registrele de cancer pentru a vedea câți dintre cei din grup fuseseră diagnosticați cu cancere timpurii, pe care cercetătorii le-au definit ca fiind cancere apărute înainte de vârsta de 55 de ani. Au fost diagnosticate aproape astfel 3.200 de cancere.
Cercetătorii au descoperit că persoanele născute în 1965 sau mai târziu aveau cu 17% mai multe șanse de a prezenta o îmbătrânire accelerată decât cele născute între 1950 și 1954.
Ce ne-ar putea spune îmbătrânirea mai rapidă despre riscul de cancer
După ce au ajustat datele în funcție de factorii care credeau că le-ar putea distorsiona rezultatele, cercetătorii au descoperit că îmbătrânirea accelerată a fost asociată cu un risc crescut de cancer. Cele mai puternice asocieri au fost observate în cazul cancerului pulmonar, al cancerului de stomac și intestinal și al cancerului uterin.
Studiul nu a fost conceput pentru a răspunde la întrebări legate de motivul pentru care aceste tipuri de cancer păreau să aibă cele mai puternice legături cu îmbătrânirea accelerată, însă Ruiyi Tian, absolventa care a condus cercetarea, are câteva teorii.
Tian a spus că este posibil ca plămânii să fie mai vulnerabili la îmbătrânire decât alte tipuri de țesuturi, deoarece plămânii au o capacitate limitată de regenerare. Cancerele de stomac și intestinale, spune ea, au fost legate de inflamație, care crește odată cu îmbătrânirea.
Cao a spus că punctul forte al cercetării este faptul că cercetătorii au observat aceste semnale la un număr atât de mare de persoane, dar recunoaște că studiul are și limitări.
De exemplu, persoanele care au participat la studiu nu au fost urmărite de-a lungul timpului. Rezultatele analizelor de sânge proveneau de la un singur test, astfel încât acestea au oferit doar o imagine instantanee a riscului, care se poate schimba. În mod ideal, a spus ea, cercetătorii ar putea urmări același grup timp de ani de zile, prelevând probe de sânge de-a lungul timpului pentru a obține o traiectorie mai precisă a riscului lor.
„Scenariul ideal este că am avea mai multe recoltări de sânge de-a lungul vieții, ceea ce nu este fezabil nici măcar în biobănci precum UK Biobank", a spus Cao.
Ea a spus că asocierea ar trebui, de asemenea, să fie testată la populații mai diverse, deoarece efectele factorilor sociali legați de discriminarea rasială trebuie, de asemenea, să fie mai bine iluminate.
Dr. Anne Blaes, care studiază impactul îmbătrânirii biologice la supraviețuitorii de cancer la Universitatea din Minnesota, a declarat că rezultatele studiului sunt interesante deoarece ar putea indica o modalitate mai bună de a găsi persoanele care prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de cancer atunci când sunt tineri. În prezent, tinerii care nu au antecedente familiale sau alți factori de risc nu sunt supuși în mod regulat unui screening pentru majoritatea tipurilor de cancer.
„Observăm din ce în ce mai multe tipuri de cancer, în special cancere gastrointestinale și cancere de sân, la persoanele tinere. Și dacă am avea o modalitate de a identifica cine are un risc mai mare pentru acestea, atunci, într-adevăr, vă puteți imagina că am recomanda depistarea la un moment diferit", a declarat Blaes, profesor și director al Diviziei de Hematologie și Oncologie de la UM Medical School.
În opinia ei, dacă vor putea fi depistați din timp aoemnii cu risc mai mare deoarece celulele lor îmbătrânesc mai repede s-ar putea interveni și în stilul de viață în aspecte precum nutriția, exercițiile fizice și somnul.
