Sfantul Prooroc Ilie, cel care aduce ploaie pe pamant. Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie

19-07-2016 15:48


Sfantul Ilie

Crestinii il pomenesc miercuri pe Sfantul Prooroc Ilie. Este considerat Crestinii il pomenesc miercuri pe Sfantul Prooroc Ilie, cel care a readus poporul lui Israel la credinta in Dumnezeu si a inlaturat cultul zeului sirian Baal.

Dupa ce a facut multe minuni, la incheierea activitatii sale profetice, Ilie a fost luat cu trupul la cer, intr-un car de foc. Este considerat sfantul care mijloceste inaintea lui Dumnezeu pentru a aduce ploaie pe pamant.

Sfantul Ilie este unul dintre marii prooroci ai Vechiului Testament. Istoria poporului evreu este presarata de episoade in care personalitati de seama au contribuit la reabilitarea religios-morala a evreilor. Inconjurati de popoare pagane politeiste, cu o viata morala decazuta, evreii au avut multe momente in care s-au indepartat de Dumnezeu si au imbratisat cultul zeilor pagani. A fost nevoie mereu de oameni care sa readuca poporul ales la credinta adevarata. Acesta este cu precadere contextul in care au aparut proorocii sau profetii. Pe langa viata lor curata, sfanta, proorocii au vorbit cu Dumnezeu si au transmis oamenilor voia sa divina. Unul dintre cei mai mari profeti ai evreilor este Sf. Ilie Tesviteanul.

Copilul cu haine de foc

Din cartea III Regi, capitolul 17, aflam ca profetul Ilie era originar din Tesba Galaadului, o cetate aflata in vecinatate cu Arabia. Traditia spune ca era din semintia lui Aaron, din care se alegeau preotii poporului evreu. Se spune ca la nasterea lui Ilie, cu 850 de ani inainte de venirea lui Iisus Hristos pe pamant, tatal sau, pe nume Sovac, a vazut cum niste barbati imbracati in haine albe au luat pruncul si il inveleau cu haine de foc, dandu-i sa manance foc. Inspaimantat de vedenie, Sovac a mers la preotii de la templul din Ierusalim si le-a povestit ce a vazut. Raspunsul acestora a aratat ca pruncul Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetica.

Ploaia si carul de foc

Proorocul Ilie s-a remarcat ca profet in timpul regelui israelian Ahab, care, la indemnurile sotiei sale, Izabela, originara din Fenicia, a introdus in regatul israelian cultul zeului Baal, un zeu foarte popular in cetatea Sidon. Ilie a vestit atunci evreilor supararea lui Dumnezeu pentru gestul acestora de a se lepada de El. A mers la rege si a vestit ca Dumnezeu va pedepsi poporul prin trei ani de seceta, perioada de foamete pentru evrei.

Ascuns de frica regelui Ahab la paraul Cherit, unde un corb ii aducea hrana, apoi la vaduva din Sarepta Sidonului, unde untdelemnul si faina din casa vaduvei, prin grija lui Dumnezeu, nu se terminau, Ilie a vestit apoi ploaia care a salvat poporul de la pieire. Momentul in care Ilie a eliminat cultul zeului Baal a fost jertfa de pe Muntele Carmel, unde a reusit sa coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoti ai lui Baal nu au putut face.

Din cartea a IV-a Regi, capitolul al doilea, aflam ca proorocul Ilie, dupa ce a lasat ca urmas pe Elisei, a fost luat de un car de foc si inaltat la cer, fara a trece prin moarte. Multi dintre comentatorii acestui text ne arata ca Ilie a fost luat cu trupul la cer ca rasplata pentru viata sa sfanta si pentru credinta sa dreapta. Unii ne arata ca scopul pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer este acela de a reveni la sfarsitul lumii, ca un al doilea Inaintemergator al Mantuitorului, pentru a vesti a doua venire a lui Hristos, cand va judeca lumea. De altfel, Ilie s-a aratat si la schimbarea la fata a lui Hristos de pe Muntele Tabor.

Minunile Sfantului Ilie

Ca orice om ales de Dumnezeu pentru o misiune atat de dificila cum este cea de a-i readuce pe evrei la Dumnezeu, Sfantul Ilie a savarsit multe minuni. Prima dintre ele s-a petrecut chiar in casa vaduvei din Sarepta Sidonului, unde proorocul statuse mai mult timp in perioada de seceta. Aici, pe langa faptul ca hrana lor nu se termina niciodata, proorocul l-a inviat pe fiul vaduvei.

O alta mare minune facuta de Ilie a fost cea prin care, dupa rugaciuni adresate lui Dumnezeu, a adus foc din cer peste jertfa de pe Muntele Carmel. Pe langa acesta, profetul Ilie a ars de viu pe regele Ohozia, tot prin rugaciune si prin coborarea focului din cer, ca pedeapsa pentru ca acesta pacatuise grav. Inainte de a fi inaltat la cer, proorocul Ilie, insotit de ucenicul sau, Elisei, a lovit cu mantia apa Iordanului, care s-a strans pentru ca cei doi sa treaca pe uscat.

Mijlocitor inaintea lui Dumnezeu

Intre sfintii cinstiti in Biserica Ortodoxa, Sfantul Ilie ocupa un loc special. Fiind cunoscut de crestini ca cel care, prin rugaciune si prin puterea incredintata de Dumnezeu, a provocat seceta cumplita din Israel si apoi a adus ploile care au salvat poporul de la pieire, Sfantul Ilie este cinstit ca cel care, prin mijlocirea inaintea lui Dumnezeu, poate aduce ploi. In cartea de cult numita "Liturghier“, la capitolul Adunare de cereri, gasim o slujba care se oficiaza in caz de seceta. Aceasta slujba oficiata "la vreme de neplouare si foamete“ contine o cerere in care este amintita mijlocirea Sfanului Ilie pentru poporul evreu si rugaciunile acestuia pentru ploaie: "Pentru ca rugaciunile noastre sa fie bineprimite si precum pe Ilie, oarecand, asa sa ne auda si pe noi si sa ne miluiasca, cu ploaie si cu buna intocmire a vazduhului, Domnului sa ne rugam“.

Fata lui Dumnezeu

Intr-un pasaj din cartea III Regi, capitolul 19, se spune ca Ilie locuia retras intr-o pestera, de frica regelui Ahab si a reginei Izabela. Cand i s-a aratat Dumnezeu, acesta si-a acoperit fata cu mantia, pentru ca nu putea privi Slava lui Dumnezeu. Unii interpreti, precum Sfantul Maxim Marturisitorul, ne spun ca Ilie a vazut fata lui Dumnezeu pe Muntele Taborului, cand Iisus s-a schimbat la fata. Atunci s-au aratat Moise si Ilie, cei doi care nu au putut privi fata lui Dumnezeu in viata lor pamanteasca. Unul dintre motivele pentru care s-au aratat cei doi mari profeti ai Vechiului Testament este tocmai acesta, de a li se indeplini dorinta de a vedea fata lui Dumnezeu prin fata schimbata in lumina a lui Hristos.

Obiceiuri si traditii de Sfantul Ilie

Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In dimineata acestei zile se culeg plante de leac, in special busuiocul, ce sunt puse apoi la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Femeile duc in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il pun pe foc, iar cenusa rezultata o folosesc in scopuri terapeutice, atunci cand copiii lor fac bube in gura.

Potrivit traditiei populare, oamenii nu mancau mere pana in 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

De Sfantul Ilie, romanii isi amintesc si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.

Se mai crede si astazi ca daca tuna de Sant-Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita "retezatul stupilor". Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor si de a apara stupii de furtul manei si se transforma intr-o adevarata petrecere cu cantec si joc. Era nevoie de multa atentie, ca la aceasta masa sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari "e mai cu putere la farmecele si vrajile lor".

Sant-Ilie marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

Pentru tinutul sucevean este demn de amintit renumitul balci de Sant-Ilie de la Falticeni, balci care, din anul 1814, in urma hrisovului lui Scarlat Voda Calimach, era al doilea ca marime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei saptamani inainte de 20 iulie, pe strazile Falticeniului incepea sa se adune mozaic de lume si se auzeau strigatele si chemarile negustorilor rostite in polona, rusa, letona, ceha, germana, maghiara, turca sau araba.

La balciul organizat cu aceasta ocazie ("Comedia din deal") veneau artisti de circ - acrobati, iluzionisti, inghititori de sabii, motociclisti ce evoluau la zidul si globul curajului - soseau parcuri de animale salbatice, erau montate scrancioburi de diverse forme si marimi, erau aduse teatre de papusi, roata norocului si multe alte atractii pentru curiosii adunati "pe deal". Treptat, iarmarocul de la Falticeni, ca de altfel multe alte manifestari traditionale, si-a pierdut importanta, astazi incercandu-se revigorarea lui in cadrul Festivalului folcloric "Sezatoarea".

De Sfantul Ilie nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina). Sfantul este cinstit mai ales de cojocari, stupari. Tot in 20 iulie se tin mai multe targuri sau petereceri campenesti cum ar fi "Targul de fete de pe Muntele Gaina" din judetul Alba. La Covasna are loc nedeea mocaneasca "Sant Ilie la romani" - la care participa si un grup de traditii populare din judetul Sibiu.

La Sacele se desfasoara, de Sfantul Ilie, "Targul feciorilor de la Sacele" - manifestare traditionala, la Polovragi - "Nedeea de la Polovragi" , manifestare etnofolclorica si targ anual, la Falticeni - "Sezatoarea" , spectacol folcloric, iar la Bezdead si Gaesti au loc targuri anuale.

Nedeea reprezinta o petrecere campeneasca populara de origine pastorala organizata de obicei cu prilejul unei sarbatori sau al unui hram.

Sursa: News.ro

VIDEO PROTVPLUS.RO