Mulți refugiați nu au pe nimeni în străinătate și se bazează doar pe sprijinul autorităților române
Printre cei care fug din calea războiului din Ucraina sunt și oameni care nu au pe nimeni in străinătate, nu au rude sau prieteni de familie în România și efectiv nu stiu încotro s-o ia: depind exclusiv de sprijinul autorităților noastre.
Multe femei au plecat de acasă cu copiii în brațe și câteva haine. Unele dintre ele au ajuns, de la graniță, într-un campus școlar din Târgu Lăpuș.
Până a lua decizia de a-și părăsi țara, Olena s-a adăpostit în subsoluri, împreună cu cei doi copii. Zgomotul asurzitor al alarmelor și teama care le distrugea ultimele puteri au făcut-o să caute ajutor în România. A ajuns la graniță fără bani si doar cu un bagaj cu haine pentru cei mici.
Olena: “Mi-a fost frică pentru copii și am stat în buncăre, în adăposturi. Am auzit alarma și ne-am trezit, am trezit copiii si am venit aici. Mi-a fost frică că n-am știut cine o să ne aștepte, cine o să vină. Am venit cu cea mare în căruț și cea mică în brațe. Vrem să treacă toată nebunia asta și să mergem acasă.”
Cei mici sunt necotenit cu gândul la tatăl lor.
Și Ivana a ajuns în vama din Sighet fără niciun plan. Nu vrea decât să se simtă în siguranță, alături de copii.
Ivana: “Am luat ce am putut, mai mult pentru copii, lapte praf, pampers, pentru că am auzit că primim în România. Pentru noi nu ne-am gândit.”
În campusul școlar din Târgu Lăpuș au primit adăpost mai multe mame din Ucraina.
Mitru Leșe, primar Târgu Lăpuș: "Am întâmpinat 18 persoane, șase mămici și 12 copii. Numai așa putem trece clipele grele.”
Mariana Pop, director Liceul Teoretic “Petru Rareș”: “Ne-am mobilizat și reușim să oferim cazare și mâncare și toate cele necesare refugiaților care au ajuns în campusul nostru școlar care are 100 de locuri.”
Internatele din campus au și bucătărie proprie, iar refugiații vor putea sta aici pe durată nedeterminată.
