Motivul pentru care Institutul Fundeni nu mai folosește chirurgia robotică, deși beneficiile sunt imense
Chirurgia robotică, vârful chirurgiei minim invazive, este blocată de lipsa banilor la Institutul Fundeni. Robotul da Vinci, care făcea operaţii de mare fineţe, este scos din uz pentru că Ministerul Sănătăţii a asigurat plata consumabilelor doar 5 ani.
Profesorul Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, a explicat pentru News.ro ce s-a întâmplat cu robotul da Vinci, cumpărat de stat în anul 2009 pentru unitatea sanitară.
Specialistul spune că Ministerul Sănătăţii a asigurat doar până în 2013 banii pentru instrumentele şi consumabilele necesare aparatului, după care unitatea sanitară a suportat aceste costuri vreme de aproximativ doi ani.
În 2016, însă, din cauza lipsei fondurilor, la cel mai mare spital din ţară operaţiile cu acest aparat ultraperformant au fost oprite.
În anii care au urmat aparatul a ieşit din uz, iar în momentul de faţă unitatea sanitară nu are un robot din următoarea generaţie, aşa cum se întâmplă la alte spitale, atât private, cât şi de stat.
Şi asta în ciuda faptului că intervenţiile făcute cu un astfel de robot au beneficii imense: recuperarea rapidă a pacienţilor, sângerare mult diminuată faţă de operaţiile făcute prin chirurgia clasică, complicaţii puţine, traumatism de ţesut foarte mic, confort mărit pentru chirurg.
”Este inacceptabil, nu putem spune în ziua de astăzi că nu sunt fonduri”
Profesorul Irinel Popescu a pregătit o serie întreagă de medici pentru a folosi acest robot şi mulţi dintre ei au ocazia să pună în practică ce au învăţat, în sistemul medical privat.
"Singurul lucru care nu este acceptabil este că pentru o metodă sau un medicament sau un mijloc terapeutic care şi-a dovedit eficienţa nu putem spune în ziua de astăzi că nu sunt fonduri", afirmă medicul.
"Programul de chirurgie robotică în România a început cu finanţarea Ministerului Sănătăţii ca subprogram al programului de tehnologii avansate, prin care Ministerul Sănătăţii promova tehnologii avansate în Medicină şi chirurgie, şi unde cred că-şi găsea locul fără doar şi poate. A început în 2008 şi a primit finanţare până în 2013, când această finanţare a fost oprită, după care, din fonduri proprii ale spitalului, ne-am mai permis să continuăm activitatea până în 2015, 2016, când am oprit-o complet, pe de o parte pentru că fondurile spitalului nu sunt niciodată suficiente şi sunt destule alte priorităţi, şi, pe de altă parte, pentru că, încet, încet, generaţia de robot pe care o avem devenise depăşită, uzată, fizic, moral.
În acel moment am renunţat la chirurgia robotică, la fel ca şi Spitalul din Cluj Napoca, cel care a primit odată cu noi, în 2009, robotul din această generaţie denumit generaţia SI. Cei doi roboţi ar avea în momentul de faţă 12 ani de la momentul achiziţiei. Pentru rapiditatea cu care se schimbă tehnologia şi generaţiile de diverse tipuri de aparatură, inclusiv de roboţi, este foarte mult, pe bună dreptate că această generaţie a ieşit din uz în cam toate centrele din lume", a declarat pentru prof. Irinel Popescu.
Se făceau 150 de operații pe an, ar fi trebuit 300 pentru ca mentenanța scumpă să fie justificată
În anii în care robotul da Vinci a fost folosit la Institutul Clinic Fundeni, erau făcute anual doar 150 de operaţii cu acesta, din cauza decontărilor insuficiente.
Profesorul Irinel Popescu spune că în jur de 300 de operaţii anual ar justifica sumele mari care asigură mentenanţa şi consumabilele necesare aparatului.
Dr. Irinel Popescu: "Când se fac 300 de operaţii pe an, acestea justifică costurile pe care le atrage service-ul permanent de care are nevoie robotul. Noi făceam 150 de operaţii pe an".
"Între timp, şi la noi, Spitalul Judeţean Timişoara, Spitalul Militar Central au cumpărat următoarea generaţie de robot, Xi, care constituie standardul pentru chirurgia robotică de astăzi.
Nu am mai putea să folosim robotul acela acum, medicina nu se face cu cârpeli, cu scuzele de rigoare, din respect pentru pacienţi trebuie să operăm cu generaţii noi de instrumente, de aparatură, aflate în bune condiţii, aflate la standardul zilei.
Experienţa acumulată între 2008 şi 2013 arată că doar atunci când se lucrează la un anumit volum, noi atunci făceam 150 de operaţii pe an, nu e suficient, undeva între 200 şi 300 de operaţii pe an, poate mai aproape de 300, în care service-ul care atrage după sine nişte costuri destul de mari, ar justifica aceste costuri.
La nivel internaţional, şi mai ales acolo unde intervenţiile chirurgicale sunt corect rambursate, când se fac 300 de operaţii pe an, acestea justifică costurile pe care le atrage service-ul permanent de care are nevoie robotul. Acesta nu-şi poate permite rateuri, în permanenţă cineva de la firma de la care se achiziţionează sistemul trebuie să fie prezent în sala de operaţie, la noi aşa a fost tot timpul, chiar am stabilit relaţii amicale, de prietenie, cu reprezentanţii firmei, erau parte din echipă aşa încât orice incident ar fi apărut, ei erau prezenţi acolo. Costurile suplimentare sunt destul de greu de amortizat, ele încep să-şi arate eficienţa pe la 300 de operaţii pe an", afirmă prof. dr. Irinel Popescu.
Operaţiile robotice, mai scumpe cu aproape 2000 de euro faţă de cele laparoscopice
Prof. dr. Irinel Popescu: "Când a fost oprită finanţarea în sistemul public, abia atunci s-a dezvoltat chirurgia robotică în sistem privat. Nimeni nu abandonează o metodă în ziua de astăzi, metodă care şi-a dovedit eficienţa, doar pentru că sunt costuri exorbitante".
"Operaţiile robotice costă cu aproximativ 1500-2000 de euro mai mult decât operaţiile laparoscopice, setul de instrumente specific chirurgiei robotice este cel care adaugă aceste costuri suplimentare şi la acestea se adaugă costul service-ului.
Atunci când a fost oprită finanţarea în sistemul public, abia atunci s-a dezvolat chirurgia robotică în sistem privat, evoluţia acesteia în sistem privat este una pozitivă.
Nu ştiu dacă de aici cei care decid asupra finanţării sistemului public ar trebui să ajungă la concluzia că trebuie reluată chirurgia robotică în sistemul public.
Între timp, la nivel intern, pe baza experienţei acumulate la Spitalul Fundeni şi nu numai, şi la nivel internaţional, avantajele chirurgiei robotice au fost foarte clar definite. Problema care s-a pus, aceea a costurilor, pentru cineva care lucrează în transplantul de ficat, nu s-a pus numai în robotică, s-a pus şi la transplant, mai ales la transplantul hepatic la început, în ce măsură se justifică costurile exorbitante pentru o sigură operaţie, când foarte mulţi bolnavi ar putea beneficia, această fază este deja depăşită la nivel internaţional. Acolo unde o metodă şi-a dovedit eficienţa, modul în care această metodă trebuie finanţată este deja stabilit şi are criterii clare. Nimeni nu abandonează o metodă în ziua de astăzi doar pentru că sunt costuri exorbitante. Sunt şi la medicamente, se ştie, unele dintre medicamentele oncologice sunt foarte scumpe, dar dacă ele salvează vieţi, nimeni nu-şi permite să spună că le scoatem din uz sau nu le finanţăm, sau nu le acoperim costurile.
Singurul lucru care nu este acceptabil este că pentru o metodă sau un medicament sau un mijloc terapeutic care şi-a dovedit eficienţa nu putem spune în ziua de astăzi că nu sunt fonduri, poate sunt fonduri limitate, poate sunt liste de aşteptare, dar metodele care şi-au dovedit eficienţa trebuie păstrate. Poate una din formule e că nu orice spital beneficiază de chirurgie robotică, în limitele banilor pe care îi avem. dar câtă vreme acest tip de chirurgie şi-a dovedit avantajele şi la nivel naţional, şi la nivel internaţional, forurile de decizie în sănătate trebuie să găsească mijloacele prin care să ofere acest tip de chirurgie pacienţilor din România.
Unii dintre specialiştii formaţi la Fundeni evoluează cu mult succes în acest tip de chirurgie şi asta e lucrul care mă bucură cel mai mult", a detaliat pentru News.ro Prof.Dr. Irinel Popescu.
Demersurile pentru achiziţionarea unui robot nou, oprite
Prof.dr. Irinel Popescu: Costurile aferente, nerealiste pentru situaţia actuală a sistemului de sănătate din România
"Noi nu am mai făcut demersuri, în momentul de faţă a relua chirurgia robotică la Fundeni, şi nu numai, înseamnă a achiziţiona un aparat nou, asta o afirm cu toată siguranţa şi certitudinea. Este foarte riscant pentru pacienţi şi neetic să folosim generaţii, vechi, depăşite, uzate, cu probleme, se poate ajunge să punem în pericol sănătatea pacienţilor. Atâta vreme cât finanţarea a fost oprită în condiţiile în care aparatul funcţiona, atunci nu ieşise din uz, avea un grad de uzură acceptabil şi se mai putea folosi, s-a oprit finanţarea doar pentru consumabile, am plecat de la premisa că să solicităm un nou aparat cu costurile aferente ar fi nerealist pentru situaţia actuală a sistemul de sănătate din România. Rămânem doar cu disponibilitatea de a relua oricând acest tip de chirurgie dacă lucrurile vor fi reconsiderate", a declarat pentru News.ro Prof. Irinel Popescu.
Utilitatea chirurgiei robotice, de necontestat. În urologie, operaţia pentru cancer prostatic a devenit standard pe cale robotică în toată lumea
"În cei 5-6 ani cât am folosit din plin chirurgia robotică la Fundeni, am incercat să definim aceste indicaţii şi ele sunt clare pentru ceea ce numim noi polul gastric superior şi esofagul inferior, zona de sub diafragm, joncţiunea eso-gastrică, şi asta ca patologie înseamnă hernii hiatale sau acalazie, robotica este net superioară laparoscopiei, mai ales în reintervenţii, în herniile recidivate, în acalaziile recidivate. La fel pentru pelvisul profund, se vede foarte bine în urologie, operaţia pentru cancer prostatic a devenit standard pe cale robotică în toată lumea, nu numai în România, aici e şi concentrarea cea mai mare de pacienţi pentru chirurgie robotică, o au urologii, pentru prostatectomia radicală care se face, evident, cu rezultate superioare celei clasice şi celei laparoscopice.
Pentru chirurgii generali, cancerul de rect este un bun exemplu, şi mai ales atunci când ne propunem salvarea sfincterului şi a funcţionalităţii sale, chirurgia robotică aş spune că este prima alegere. Mai este sfera genitală, pe care o abordează ginecologii, şi chirurgii generali, operaţiile pentru cancer de col uterin, şi aici robotica oferă rezultate superioare şi pacientului, şi chirurgului. Ţineţi cont de faptul că, pentru operaţiile lungi şi obositoare care sunt necesare în rezolvarea unui cancer, operaţia poate dura 5, 6, 7 ore , nu e de neglijat că în acest timp chirurgul principal, în loc să stea în picioare , uneori cu gâtul întors către ecran, cum se întâmplă în chirurgia laparoscopică, stă confortabil pe scaun şi poate să execute cu mult mai mare precizie gesturile de mare fineţe", a explicat Prof.dr. Irinel Popescu
În ţară sunt 6 roboţi da Vinci, în spitalele de stat. La Institutul Fundeni, la Spitalul Militar Central, la Spitalul Floreasca, la Spitalul Municipal din Cluj-Napoca, la Spitalul Agrippa Ionescu şi la Spitalul Judeţean din Timişoara. Fiecare spital trebuie să asigure plata consumabilelor şi instrumentelor necesare intervenţiilor cu această aparatură. Ele pot depăşi chiar şi 5000 de euro pentru o singură intervenţie, aşa că, nu de puţine ori, pentru multe dintre aceste spitale, finanţarea a fost şi este greu de asigurat.
