Mâncatul compulsiv: cum recunoști și cum gestionezi binge eating

Mâncatul compulsiv sau binge eating este o tulburare caracterizată de consumul rapid al unor cantități exagerate de alimente, alături de inabilitatea de a controla acest impuls. Lasată netratată, poate avea consecințe grave asupra sănătății.

Iată ce înseamnă binge eating, cum se manifestă și ce presupune tratamentul.

Ce este mâncatul compulsiv

Mâncatul compulsiv, cunoscut și sub denumirea de binge eating, reprezintă o tulburare de comportament alimentar definită de episoade frecvente, cronice, de supraalimentare – consumul unor cantități foarte mari de alimente, pe perioade scurte de timp. O caracteristică specifică a acestei tulburări este lipsa controlului sau incapacitatea pacientului de a se opri din mâncat, prezintă Mayo Clinic. Mâncatul compulsiv este asociat, de asemenea, cu sentimente de rușine sau vinovăție după episoadele de supraalimentare.

Citește și

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

Nu se știe cu exactitate de ce apare binge eating. Tulburarea poate fi declanșată de un cumul de factori, cum ar fi genetica, comportamentele alimentare învățate în familie, fluctuațiile hormonale sau stările psihoemoționale.

Alimentele cu un gust delicios (hiperpalatabile) pot activa sistemul de recompensă din creier și pot favoriza producția unor hormoni asociați cu plăcerea (serotonină, dopamină). Astfel, acestea pot declanșa un comportament adictiv (dependența), prezintă Cleveland Clinic. Totodată, unele persoane cu binge eating își găsesc refugiul în mâncare, în contextul unor emoții negative sau pentru a compensa alte nevoi de ordin emoțional.

Factorii de risc pentru mâncatul compulsiv sunt:

• Vârsta adolescenței și tinereții – deși poate apărea în orice etapă a vieții, binge eating se întâlnește mai frecvent la adolescenți și tineri, în jurul vârstei de 20 de ani;

• Sexul feminin – tulburarea este mai comună în rândul femeilor;

• Istoricul familial – dacă un membru al familiei s-a confruntat cu o tulburare de comportament alimentar, informația genetică specifică poate fi transmisă ereditar;

• Istoric de diete restrictive – persoanele care țin cure de slăbire stricte, fără îndrumarea unui specialist, sunt mai predispuse la dezvoltarea tulburărilor alimentare. Înfometarea prelungită poate declanșa nevoia puternică și incontrolabilă de supraalimentare;

• Istoric de tulburări psihoemoționale – anxietatea, depresia, istoricul de abuz, bullying sau traumă emoțională, stresul cronic, stima de sine scăzută, prezența altor adicții (abuzul de substanțe), ADHD (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate), perfecționismul, gândirea rigidă sunt factori de risc pentru binge eating.

Mâncatul compulsiv poate fi, pe de altă parte, o manifestare integrată a altor tulburări de comportament alimentar, cum ar fi bulimia nervoasă, arată Eating Disorders Hope. Aceasta este definită de episoade de binge eating urmate de comportamente purgative, cum ar fi provocarea vărsăturilor, administrarea de diuretice, laxative, produse pentru slăbit, înfometare, sport excesiv sau diete sever restrictive.

Citește și… bulimia nervoasă

Simptomele binge eating

Potrivit surselor menționate, mâncatul compulsiv poate fi recunoscut pe baza următoarelor manifestări și caracteristici:

• Episoade frecvente de supraalimentare – pacientul mănâncă foarte rapid cantități excesive de alimente, până la senzația puternic inconfortabilă de preaplin. Aceste episoade apar cel puțin o dată pe săptămână pentru cel puțin 3 luni consecutive;

• Senzația de lipsă a controlului în timpul supraalimentării – pacientul nu se poate opri din mâncat și nu conștientizează semnalele de saturație și sațietate ale corpului;

• Consumul de alimente nu este declanșat de senzația de foame. Dimpotrivă, episoadele de binge eating pot apărea imediat după masă;

• Episoadele de binge eating pot fi declanșate de emoții negative și stres;

• Sentimente de dezgust, rușine, vinovăție, stres, depresie și remușcări după mâncatul compulsiv;

• Organizarea activităților zilnice în funcție de episoadele de binge eating;

• Consumul de alimente are loc în secret, iar pacientul evită mâncatul în public;

• Ascunderea alimentelor pentru a le consuma mai târziu;

• Gânduri persistente cu privire la alimente specifice și pofte alimentare;

• Imagine de sine afectată – pacientul este nemulțumit cu privire la greutate sau formele corpului;

• Consumul de „ronțăieli” frecvente pe parcursul zilei, în lipsa senzației de foame;

• Scăderea cantității de mâncare consumată la alte mese sau adoptarea regulată a curelor de slăbire, care produc înfometare, fluctuații de greutate și exacerbează ulterior simptomele mâncatului compulsiv.

Greutatea corporală nu este un criteriu de diagnostic, deoarece un pacient cu binge eating poate avea orice indice de masă corporală – de exemplu, poate fi normoponderal, supraponderal sau obez.

Episoadele de mâncat compulsiv pot persista timp de ani de zile în lipsa tratamentului. Acestea pot dispărea temporar, ca ulterior să reapară.

Consecințele mâncatului compulsiv asupra sănătății

Binge eating este o tulburare care afectează semnificativ calitatea vieții, deoarece interferă cu toate activitățile de zi cu zi. Pacienții care mănâncă compulsiv se izolează social, nu reușesc să se bucure cu adevărat de viață și întâmpină probleme pe plan profesional.

Pe termen lung, mâncatul compulsiv crește riscul de a dezvolta următoarele condiții medicale:

• Afecțiuni legate de creșterea în greutate: diabet zaharat tip 2, afecțiuni articulare, boala de reflux gastroesofagian, malnutriție, apnee în somn, boli cardiovasculare, tulburări digestive;

• Anxietate;

• Depresie și tendințe suicidare;

• Dependența de substanțe.

Terapia împotriva binge eating

Pacienții cu binge eating necesită o abordare terapeutică multidisciplinară, care are rolul de a îmbunătăți comportamentul alimentar și de a combate emoțiile negative (stima de sine scăzută, sentimentele de rușine), stresul, anxietatea și depresia.

Psihoterapeutul va stabili ce tip de psihoterapie este mai potrivită în cazul tău. Spre exemplu, psihoterapia cognitiv-comportamentală presupune adoptarea unor strategii care te ajută să faci față emoțiilor sau gândurilor negative ce pot declanșa episoadele de binge eating.

O altă metodă de tratament este terapia dialectic comportamentală, care constă în modificarea comportamentului în așa fel încât să gestionezi mai bine stresul, emoțiile și relațiile cu ceilalți. Acest lucru diminuează nevoia de a mânca compulsiv.

Atunci când este necesar, medicul psihiatru poate recomanda, alături de psihoterapie, administrarea unor medicamente, cum ar fi anxiolitice pentru tratamentul anxietății sau antidepresive.

Nu în ultimul rând, nutriționistul-dietetician autorizat asigură un plan alimentar și consiliere pentru educație nutrițională, astfel încât să deprinzi obiceiuri alimentare sănătoase, adaptate nevoilor tale (cum ar fi alegerea alimentelor nutritive, îmbunătățirea programului de mese, porții echilibrate).

Iată câteva recomandări generale pentru a gestiona mâncatul compulsiv:

• Evită să compensezi episoadele de binge eating cu diete restrictive sau înfometare, deoarece acest lucru nu face decât să agraveze mâncatul compulsiv;

• Organizează-ți meniul în mese mai mici, luate la 2-3 ore distanță, pentru a preveni cercul vicios al restricțiilor și episoadelor de supraalimentare;

• Include în meniul zilnic alimente variate, nutritive, în stare cât mai naturală, cum ar fi fructe și legume, cereale integrale, carne slabă, pește, nuci și semințe crude, lactate, reducând în același timp consumul de alimente intens procesate. Chiar dacă te supraalimentezi, acest lucru nu înseamnă că organismul tău primește suficienți nutrienți, cum ar fi vitamine și minerale;

• Rămâi conectat cu ceilalți – evită să te izolezi și alege, în schimb, să interacționezi mai mult cu cei dragi, care pot să îți ofere susținere;

• Fă activități fizice plăcute în fiecare zi;

• Oprește-te din mâncat înainte să simți senzația de preaplin. Învață să recunoști semnalele de saturație, sațietate și foame ale corpului. Pentru a identifica aceste semnale, mănâncă lent, conștient și mestecă bine alimentele;

• Notează într-un jurnal momentele în care au loc episoadele de binge eating, alături de evenimentele, gândurile sau emoțiile care le-au precedat. Astfel, poți identifica potențialii factori declanșatori și îi poți elimina.

Așadar, mâncatul compulsiv este o tulburare serioasă, care se poate asocia cu unele complicații severe asupra sănătății. Precum restul tulburărilor de alimentație, binge eating nu este ușor de gestionat fără îndrumarea specialistului. Cere ajutor de specialitate pentru a beneficia de soluțiile potrivite.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"